tot felul de animale care populeaza oceanul planetar.

Pagina 2 din 4 Înapoi  1, 2, 3, 4  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

tot felul de animale care populeaza oceanul planetar.

Mesaj  CRISTINA.M la data de 4/2/2010, 17:55

Rezumarea primului mesaj :

CARE SUNT ANIMALELE OCEANELOR,MARILOR ,RIURILOR ,LACURILOR?
avatar
CRISTINA.M
membru activ
membru activ

Mesaje : 67
Data de inscriere : 27/01/2010
Varsta : 24

Sus In jos


Avertizare.

Mesaj  Ana Hrapov la data de 6/2/2010, 15:26

Rog membrii forumului care posteaza imagini la tema data sa noteze si denumirile animalelor de pe poze (macar cele ce le cunoasteti.).
avatar
Ana Hrapov
Admin
Admin

Mesaje : 226
Data de inscriere : 18/01/2010
Varsta : 46
Localizare : Bălti

http://www.geografie.trei.ro

Sus In jos

Re: tot felul de animale care populeaza oceanul planetar.

Mesaj  Gabriela.Lopotenco la data de 6/2/2010, 17:19

majoritatea caracatitelor nu traiesc mai mult de un an? Moartea lor este programata genetic si se petrece, de obicei, la scurt timp dupa incheierea procesului de reproducere.

caracatitele sunt foarte inteligente, fiind considerate, din acest punct de vedere, superioare celorlalte nevertebrate?

caracatitele secreta un “nor de cerneala” ca masura de aparare? “Cerneala” este de fapt melanina, aceeasi substanta care da culoarea naturala a parului si pielii noastre.

la fel cum soprla isi poate lepada coada ca parte a tacticii defensive si caracatitele isi pot abandona tentaculele, din acelasi motiv?
avatar
Gabriela.Lopotenco
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje : 626
Data de inscriere : 18/01/2010
Varsta : 20
Localizare : Moldova.Balti

Sus In jos

testoasa

Mesaj  Gabriela.Lopotenco la data de 6/2/2010, 17:20

Trăiește în apele calde ale lumii, fiind vânată de către rechini, balene ucigașe și oameni. Toate cele 8 specii sunt în pericol de a dispărea. Sunt bune înotătoare și se pot scufunda la 1,19m. Mănâncă și carne și plante, trăind până la 80 de ani. Broaștele țestoase își depun ouăle în nisip, pe plajă
avatar
Gabriela.Lopotenco
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje : 626
Data de inscriere : 18/01/2010
Varsta : 20
Localizare : Moldova.Balti

Sus In jos

Caluti de mare

Mesaj  Gabriela.Lopotenco la data de 6/2/2010, 17:22

avatar
Gabriela.Lopotenco
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje : 626
Data de inscriere : 18/01/2010
Varsta : 20
Localizare : Moldova.Balti

Sus In jos

Delfinas

Mesaj  Gabriela.Lopotenco la data de 6/2/2010, 17:24

avatar
Gabriela.Lopotenco
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje : 626
Data de inscriere : 18/01/2010
Varsta : 20
Localizare : Moldova.Balti

Sus In jos

informatie despre caracatita

Mesaj  Gabriela.Lopotenco la data de 6/2/2010, 17:24

majoritatea caracatitelor nu traiesc mai mult de un an? Moartea lor este programata genetic si se petrece, de obicei, la scurt timp dupa incheierea procesului de reproducere.

caracatitele sunt foarte inteligente, fiind considerate, din acest punct de vedere, superioare celorlalte nevertebrate?

caracatitele secreta un “nor de cerneala” ca masura de aparare? “Cerneala” este de fapt melanina, aceeasi substanta care da culoarea naturala a parului si pielii noastre.

la fel cum soprla isi poate lepada coada ca parte a tacticii defensive si caracatitele isi pot abandona tentaculele, din acelasi motiv?


Ultima editare efectuata de catre Gabriela.Lopotenco in 6/2/2010, 17:32, editata de 2 ori
avatar
Gabriela.Lopotenco
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje : 626
Data de inscriere : 18/01/2010
Varsta : 20
Localizare : Moldova.Balti

Sus In jos

delfinas

Mesaj  Gabriela.Lopotenco la data de 6/2/2010, 17:26

avatar
Gabriela.Lopotenco
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje : 626
Data de inscriere : 18/01/2010
Varsta : 20
Localizare : Moldova.Balti

Sus In jos

Pestisorii colorati

Mesaj  Gabriela.Lopotenco la data de 6/2/2010, 17:27

avatar
Gabriela.Lopotenco
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje : 626
Data de inscriere : 18/01/2010
Varsta : 20
Localizare : Moldova.Balti

Sus In jos

Balena

Mesaj  Gabriela.Lopotenco la data de 6/2/2010, 17:27

avatar
Gabriela.Lopotenco
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje : 626
Data de inscriere : 18/01/2010
Varsta : 20
Localizare : Moldova.Balti

Sus In jos

Sarpe marin "Tiparul"

Mesaj  Gabriela.Lopotenco la data de 6/2/2010, 17:29

avatar
Gabriela.Lopotenco
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje : 626
Data de inscriere : 18/01/2010
Varsta : 20
Localizare : Moldova.Balti

Sus In jos

Actinul

Mesaj  Gabriela.Lopotenco la data de 6/2/2010, 17:30

avatar
Gabriela.Lopotenco
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje : 626
Data de inscriere : 18/01/2010
Varsta : 20
Localizare : Moldova.Balti

Sus In jos

Meduzele

Mesaj  Gabriela.Lopotenco la data de 6/2/2010, 17:30

avatar
Gabriela.Lopotenco
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje : 626
Data de inscriere : 18/01/2010
Varsta : 20
Localizare : Moldova.Balti

Sus In jos

Coralii

Mesaj  Gabriela.Lopotenco la data de 6/2/2010, 17:31

avatar
Gabriela.Lopotenco
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje : 626
Data de inscriere : 18/01/2010
Varsta : 20
Localizare : Moldova.Balti

Sus In jos

Peştii osoşi

Mesaj  andriananovac la data de 6/2/2010, 17:49

Peştii osoşi au corpul de forme variate:de fus(scrumbia,somnul),de săgeată(zărganul,ştiuca), de şarpe(anghila),de ac(acul-de-mare), turtit(plătica,caracuda),de disc(cambula),de sferă(peştele-lu-nă)ş.a. Peştii diferă mult şi după culoare care totdeauna are un rol protector. Speciile care populează păturile superioare ale apei au un luciu argintiu(ocheana,sabiţa,scrumbia),cele care trăesc la fundul apelor nu au acest luciu,peştii abisali(de mare adîncime)au o culoare roşietică,cafenie şi neagră-violetă,iar cambula poate sa-şi schimbe culoarea după culoarea nisipului sau a scoicilor.
avatar
andriananovac
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje : 529
Data de inscriere : 18/01/2010
Varsta : 20
Localizare : Balti

Sus In jos

Pestii

Mesaj  Gabriela.Lopotenco la data de 6/2/2010, 17:50

Pestii reprezinta clasa (conform ultimelor clasificari-supraclasa)cea mai numeroasa de animale vertebrate acvatice.Traesc si se reproduc în apa.Au corpul acoperit de regula cu solzi,se deplaseaza cu ajutorul înotatoarelor si a cozii,respira prin branhii(pestii dipnoi au si plamîni)Dupa structura sceletului se împart în pesti cartilaginosi si ososi.

Pestii cartilaginosi (au scheletul cartilaginos) au aparut cu peste 400mln.de ani în urma . Majoritatea depun oua(acoperite cu o coaja chitenoasa rezistenta),care contin o cantitate mare de galbenus.Se cunosc circa 630de specii grupate în subclasele holocefali si elasmobranhieni.

Holocefalii actuali sînt reprezentati de circa 30 specii de chimeriforme.Cel mai cunoscut este pestele chimere-europiana,întîlnit în marea barent(partea de sud-est).Are corpul golas,pîna la 1,5m lungime,cu o coada filiforma,datorita careia acest peste e numit si sobolan-de-mare.Îsi depune ouale în niste capsule fusiforme de pîna la 18cm lungime.Chimera-europiana este apreciata pentru grasimia din ficat,care se foloseste ca substanta medicamentoasa.
avatar
Gabriela.Lopotenco
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje : 626
Data de inscriere : 18/01/2010
Varsta : 20
Localizare : Moldova.Balti

Sus In jos

pestii

Mesaj  Gabriela.Lopotenco la data de 6/2/2010, 17:50

Pestii difera mult si dupa culoare care totdeauna are un rol protector.Speciile care populeaza paturile superioare ale apei au un luciu argintiu(ocheana,sabita,scrumbia),cele care traesc la fundul apelor nu au acest luciu,pestii abisali(de mare adîncime)au o culoare rosietica,cafenie si neagra-violeta,iar cambula poate sa-si schimbe culoarea dupa culoarea nisipului sau a scoicilor.

Unii pesti(cleanul,pastravul,somnul)sînt capabili sa axecute miscari foarte iuti si pot învinge cu usurinta curentii puternici de apa,fapt care le permite sa traiasca în rîurile de munte,sa urce pe cursul lor superioer pentru a depune icre,strabatînd în acest scop praguri si mici cascade de apa.Cel mai mare rapid peste este considerat tonul,care dezvolta o viteza de pîna la 90km pe ora.

E foarte interesant pestele numit guvid-saritor întîlnit în lagunele unor rîuri din Australia,Asia,si Africa unde cresc adevarate desisuri de mangrove.Datorita înotatoarelor pectorale lungi si puternice el se catara cu usurinta pe arborii de mangrove si vîneaza insecte.Întrucît respira si aer atmosferic,acest pestisor de 15cm se poate afla în afara mediului acvatic un timp îndelungat.

Majoritatea pestelor migreaza în perioada de înmultire.Pestii de rîu urca spre cursul superior al apei pentru a-si depune icrele pe plante acvatice,pe pietre.Scrumbiile îsi depun icrele în adîncul apelor.Unii pesti marini(sturionii,clupeidele,salmonidele) îsi parasesc mediul obisnuit de viata si îsi depun icrele în rîuri,în timp ce anghila,din contra,pentru a-si depune icrele trece din rîuri în mari si oceane.

Pestii sunt foarte variati atît dupa dimensiuni,cît si dupa durata vietii,între care parca sxista o anumita corelatie:se cunosc guvizi de 7,5-11mm care traesc cel mult un an,pe cînd morunul,care atinge uneori 800-1000kg,traeste aproape 100ani.

Cele mai mici vibratii ale apii pestii le percep cu ajutorul unui organ numit linie laterala.Un alt organ interesant este cel hidrostatic de echilibru,precum si de producere a sunetelor,denumit vezica înotatoare.Pestii lipsiti de acest organ(fusarul,zglavocul,scrumbia-albastra),care traesc pe fundul apelor urca spre suprafata apei si se scufunda cu usurinta.

Pestii ajung la maturitate sexuala la diferite perioade:Jinjirica,guvidul-la cîteva luni,carpul, platica,salaul-la 3-4ani,morunul,nisetrul,abia la 14-18ani.Fecunditatea pestelor variaza de la cîteva zeci de icre(la ghidrin,acul-de-mare)la 1-9mln.(la cambulî si morua)si chiar pîna la 300mln.(la pestele luna).

Majoritatea speciilor de peste sînt adaptate la un anumit fel de hrana.Speciile rapitoare se hranesc în special,cu pesti mai mici(salaul,somnul,stiuca s.a.).Pestii care se hranesc cu nevertebrate de fund(amurul-negru,platica,linul) au dintii maxilari sau faringieni puternic dezvoltati.Multe specii de exempu(scrumbiele,ciprinidele)se hranesc,în special cu animale planctonice,altele(bunauara,ambul-alb,hipoftalmictisul-alb,rosioara,scobarul)-numai cu vegetatie acvatica.
avatar
Gabriela.Lopotenco
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje : 626
Data de inscriere : 18/01/2010
Varsta : 20
Localizare : Moldova.Balti

Sus In jos

Balena albastră

Mesaj  andriananovac la data de 6/2/2010, 18:13

Balena albastră sau balena uriaşă este cel mai mare mamifer care a trăit vreodată. Este cu atât mai surprinzător cu cât din multitudinea speciilor oferite hrană de ocean, aceasta se hrăneşte cu cele mai mici plante şi cele mai mici organisme vii (zooplancton) hrană ce se numeşte plancton.

Chiar dacă vânează în apele adânci, balena este obligată să iasă la suprafaţă pentru a lua aer. Aerul expirat îl elimină cu presiune, ce determină apariţia unor jeturi de chiar şase metri înălţime.
avatar
andriananovac
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje : 529
Data de inscriere : 18/01/2010
Varsta : 20
Localizare : Balti

Sus In jos

Caracatiţa

Mesaj  andriananovac la data de 6/2/2010, 21:27

Caracatitele sunt moluste marine evoluate, mobile si active, lipsite de cochilie externa (exista doar o pereche de baghete cartilaginoase interne, situate dorsal), apartinand clasei Cephalopodelor.Numele dateaza din
1823 si exprima perfect caracterul esential al acestor animale. El este compus din doua cuvinte grecesti, kephale, care �nseamna �cap", si podos, �picior". Capul este unit direct cu corpul. Iar gura, prevazuta cu doua falci cornoase (asa-numitul � cioc de papagal") este �nconjurata de brate sau tentacule. Acestea au rezultat din transformarea piciorului de la molustele de tipul scoicilor sau melcilor si sunt in numar de opt la caracatite, care formeaza ordinul Octopoda.
Rudele caracatitelor, sepiile si calmarii (ordinul Decapoda) au zece brate , dintre care doua sunt mai lungi si prevazute cu ventuze doar la capatul latit (bratele apucatoare sau prehensile). La Decapode exista si un rest de cochilie interna.
Clasa Cephalopoda este �mpartita in doua subclase, foarte deosebite ca numar de specii si importan-
ta: Nautiloideele - reprezentate printr-un singur gen actual, Nautilus - al carui corp este adapostit intr-o cochilie formata din camere succesive, doar ultima locuita, celelalte, pline cu gaz, asigurand flotabilitatea animalului - si Coleoideele, care grupeaza toate celelalte
avatar
andriananovac
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje : 529
Data de inscriere : 18/01/2010
Varsta : 20
Localizare : Balti

Sus In jos

Caracatiţa

Mesaj  andriananovac la data de 6/2/2010, 21:28

In cautarea hranei caracatita poate apuca momeala din carligul pescarului si poate ramane agatata cu bratele sau chiar ciocul in carlig. De asemenea nalucile sunt frecvent atacate de caracatite. Scoaterea unei caracatite din carlig nu este tocmai un lucru usor, muscatura ei fiind foarte puternica iar ciocul foarte ascutit poate cauza rani grave. Exclamation Exclamation Exclamation affraid
avatar
andriananovac
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje : 529
Data de inscriere : 18/01/2010
Varsta : 20
Localizare : Balti

Sus In jos

Delfinii

Mesaj  andriananovac la data de 6/2/2010, 21:31

Deşi descind din animale terestre, delfinii înoată cu forţa şi graţia peştilor şi s-au adaptat în multe privinţe pentru a-şi găsi şi captura prada. Delfinii sunt miracole ale evoluţiei. Fiind mamifere, structura corpului lor se aseamănă în fond cu al nostru, şi cu toate acestea, în cele 50 de milioane de ani ai procesului de adaptare au ajuns să semene în aşa măsură cu peştii, - dintre care îşi procură hrana – că la prima vedere îi putem considera mai mult peşti decât mamifere.
cheers cheers cheers cheers cheers cheers
Corpul lor are o formă la fel de aerodinamică, fusiformă ca şi al peştilor, şi înoată cu ajutorul cozii, care se aseamănă cu înotătoarea codală a peştilor. Mobilitatea şi viteză lor de înaintare în apă ajung, ba chiar depăşesc viteza celui mai mare duşman al lor, rechinul. Pe lângă acestea ele şi-au păstrat anumite proprietăţi, caracteristici fundamentale ale strămoşilor tereştri; sângele cald, respiraţia cu ajutorul plămânilor iar femelele îşi alăptează puii.
avatar
andriananovac
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje : 529
Data de inscriere : 18/01/2010
Varsta : 20
Localizare : Balti

Sus In jos

Peştii Pirania

Mesaj  andriananovac la data de 7/2/2010, 09:35

Peştii piranha trăiesc în Oceanul Indian, Marea Roşie, Marea Barents, Marea Albă, Marea Mediterană şi alte mări din sud. De asemeni populează şi Oceanul Pacific (în apropierea continentului Australia).
study study study
Pirahna redau o spectaculoasă transformare în ceea ce priveşte evoluţia. Ei sunt singurii peşti carnivori de dimensiune mică. De obicei consumă alţi peşti mai mari cum ar fi păstrăvii, ştiucile , scrumbiile, melcii planctonici, meduzele. Uneori sunt atraşi de unele animale poichiloterme precum unele păsări acvatice, unele vidre sau de bursuci de mare şi pot ataca chiar şi omul. Un grup de peşti piranha pot să ucidă un om. Mai consumă şi plante marine precum crinul de mare, corali.
avatar
andriananovac
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje : 529
Data de inscriere : 18/01/2010
Varsta : 20
Localizare : Balti

Sus In jos

Pirania

Mesaj  andriananovac la data de 7/2/2010, 09:36

avatar
andriananovac
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje : 529
Data de inscriere : 18/01/2010
Varsta : 20
Localizare : Balti

Sus In jos

Nisetrul

Mesaj  andriananovac la data de 7/2/2010, 09:42

Nisetrul face parte din regnul animal , supraclasa Actinopterygii adica pesti ososi, subclasaclasa Chondrostei, ordinul Acipenseriformes, subordinul Acipenseroide, familia Acipenseriade, subfamilia Acipenseriane, genul Acipenser Guldenstaedti adica Nisetrul.
Nisetrul are lungimea obisnuită 100-160 cm (12-25 kg). Botul scurt, rotunjit si lat, are mustatile plasate în apropierea botului. Are prima radie a înotatoarelor pectorale puternic dezvoltată. Corpul acoperit (printre randurile de placi) cu scutele (placute mici) stelate; cu 8-16 scuturi dorsale (prevazute cu un tep scurt, central), 25-44 laterale şi 6-13 ventrale. Spatele, la unele exemplare, negru-cenusiu, la altele verde murdar pana la închis si abdomenul alb-murdar.
Nisetrul este intalnit in bazinul Marii Negre, deci si în apele noastre. Adultii traiesc in mare, la 60-70 m adancime, in tovarasia calcanului si vulpii de mare. Ca peste migrator anadrom, primavara, in lunile aprilie-mai urca în susul Dunarii, pentru reproducere, pana la Portile de Fier, depunand icrele în tot cursul fluviului, in locuri adanci, cu fund pietros si nisipos (mai-iunie); catre toamna, cea mai mare parte dintre adulti si tineri se intorc in mare, unde ierneaza la adancime în grupuri mici. Se hraneste cu moluste, crustacei si pesti mici. Traieste circa 45 de ani si chiar mai mult. Cu morunul da hibrizi. Se pescuieste cu carmace si paragate, atat pe fluviu, dar mai ales la gurile lui. study
Nisetrul este un peste rapitor din familia sturionilor, cu corpul alungit si indesat, fiind foarte pretuit pentru carnea si pentru icrele sale negre.
avatar
andriananovac
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje : 529
Data de inscriere : 18/01/2010
Varsta : 20
Localizare : Balti

Sus In jos

Nisetrul

Mesaj  andriananovac la data de 7/2/2010, 09:43

avatar
andriananovac
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje : 529
Data de inscriere : 18/01/2010
Varsta : 20
Localizare : Balti

Sus In jos

Foca

Mesaj  andriananovac la data de 7/2/2010, 10:30

Focile sunt înotătoare foarte iscusite, putând rămâne sub apă timp de 30 de minute, ajungând la adâncimi de până la 200 de m. În mod normal rămân însă ca. 3 minute sub apă, timp în care vânează peşti, de exemplu heringi, sardine, lostriţe, plătici sau crustacei şi moluşte. În apă vânează fiecare separat, numai pe uscat trăiesc în colonii mici. În general sunt animale agresive, având loc frecvent lupte sângeroase între masculi. Împerecherea are loc în apă, mai mulţi masculi urmărind o femelă, care se apără la început prin muşcături. După împerechere partnerii se despart. Unele specii de foci trăiesc grupate în haremuri. Perioada de gestaţie durează 11 luni, fiind născut de regulă un singur pui care are ca. 10 kg şi o lungime de 85 cm. El va suge timp de 5 săptămâni lapte matern, după care va fi părăsit de mamă. Focile trăiesc în medie între 30 şi 35 de ani.
avatar
andriananovac
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje : 529
Data de inscriere : 18/01/2010
Varsta : 20
Localizare : Balti

Sus In jos

Re: tot felul de animale care populeaza oceanul planetar.

Mesaj  Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Pagina 2 din 4 Înapoi  1, 2, 3, 4  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum