Atmosfera Pamintului

Pagina 1 din 2 1, 2  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Atmosfera Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 23/11/2012, 16:11

Scriti aici totul ce stiti despre atmosfera terestra Smile !!!


Ultima editare efectuata de catre Cerbulenco Liviu in 23/11/2012, 16:14, editata de 1 ori
avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Atmosfera Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 23/11/2012, 16:12

Atmosferă, cuvânt compus de origine greacă (de la ἀτμός, atmos = ceață, abur și σφαῖρα, sfaira = sferă), desemnează învelișul de aer sau alte gaze al Pământului sau al altui corp ceresc. Atmosfera planetei noastre este practic 100 % gazoasă, fiind compusă din aer, conține însă și urme de substanțe solide și lichide fin divizate. Atmosfera este numită uneori și, simplu, „aer”.
Atmosfera de astăzi a Pământului conține molecule diatomice de azot (nitrogen) (N2) în proporție de aproape 4/5 (78,2 %), molecule diatomice de oxigen (O2) (20,5 %), argon (Ar) (0,92 %), dioxid de carbon (CO2) (0,03 %), ozon sau oxigen triatomic (O3) și alte gaze, praf, fum, alte particule în suspensie, etc.
Compoziția atmosferei s-a schimbat de-a lungul celor aproximativ 2,5 - 2,8 miliarde de ani de când există, de la o atmosferă primitivă la cea actuală, trecând prin mai multe faze intermediare, în decursul cărora ea și-a schimbat nu numai compoziția chimică, dar și alte caracteristici precum densitate, grosime, transparență și altele.
avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Atmosfera Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 23/11/2012, 16:12

Formare
Procesele de formare a atmosferei sunt legate de compoziția ei chimică, care la rândul ei a influențat procesele climatice. În urmă cu 4,56 miliarde de ani, când s-a format globul pământesc, hidrogenul (H2) și heliul (He) erau deja prezente. Ulterior, datorită densității și greutății specifice scăzute a acestor două gaze, ele nu au mai putut fi atrase și reținute de planetă, disipându-se treptat în spațiul cosmic.
Datorită răcirii lente a Terrei și prin activitatea vulcanică de pe glob au fost aduse la suprafață diverse gaze, care rezultaseră din reacțiile chimice ale straturilor interne. De la aceste procese a luat naștere o atmosferă cu o compoziție de circa 80 % vapori de apă (H2O), 10 % de dioxid de carbon (CO2) și 5 până la 7 % hidrogen sulfurat. Această combinație de gaze poate fi și astăzi întâlnită în emanațiile și erupțiile vulcanice.
Lipsa precipitațiilor din acea perioadă de formare se explică prin faptul că în ciuda prezenței apei, inclusiv în stare de vapori de apă, suprafața fierbinte a Pământului nu permitea condensarea acestora.
Proveniența apei pe pământ este, de fapt, o temă controversată. Prin scăderea temperaturii atmosferei sub punctul de fierbere al apei, aerul saturat, adesea chiar suprasaturat cu vapori de apă, a determinat condensarea apei sub forma unor ploi de scurtă durată. În această perioadă s-au format, foarte probabil, mările și oceanele.
Radiația ultravioletă intensă a determinat o descompunere fotochimică a moleculelor de apă, a metanului și a amoniacului, astfel acumulându-se dioxid de carbon și azot. Gazele mai ușoare, precum hidrogenul și heliul, au urcat în straturile superioare ale atmosferei, ulterior disipându-se în spațiul cosmic, pe când gazele mai grele, ca de ex. dioxidul de carbon, s-au dizolvat în mare parte în apa oceanelor. Azotul, inert din punct de vedere chimic în condițiile existente atunci, a rămas neschimbat în atmosferă, fiind încă înainte cu circa 3,4 miliarde de ani partea componentă cea mai importantă a atmosferei.
Oxigenul O2, care joacă un rol esențial în evoluția și existența vieții pe Pământ, a apărut sub formă liberă, gazoasă, acum circa 3,5 miliarde de ani, fiind eliberat datorită activității de fotosinteză a bacteriilor care descompuseseră substanțele bazate pe grupe cianhidrice.
Oxigenul format s-a dizolvat în mare parte în apa oceanelor, oxidând metalele feroase. În urmă cu circa 350 milioane de ani o parte din oxigen a format prin ionizare în straturile superioare ale atmosferei ozonul, combinație alotropică a oxigenului ce protejează pământul de razele ultraviolete. Se consideră că, începând cu acea perioadă și pănâ astăzi, compoziția aerului atmosferic a rămas relativ stabilă.
avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Atmosfera Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 23/11/2012, 16:13

Părți componente
Atmosfera terestră are o masă de cca 4,9 · 1018 kg și este alcătuită in funcție de temperatură din mai multe straturi, partea superioară a fiecărui strat terminându-se cu o zonă de așa-numită „pauză”:
Troposfera între 0 km deasupra munților înalți și 7 km în zona polară și 17 km la tropice (inclusiv tropopauza). Ea are o grosime medie de ≈11 km (1/600 din raza de 6.371 km a Pământului). Dacă se închipuie un Pământ cu diametrul de 1 m, atunci troposfera ar avea o grosime de numai 0,863 mm. Troposfera constituie aproximativ 90 % din masa totală a atmosferei. Aici, în stratul inferior al atmosferei, au loc fenomenele meteorologice.
Stratosfera între 7 - 17 până la 50 km (inclusiv stratopauza)
Mezosfera între 50 și 80 km (inclusiv mezopauza)
Termosfera numită și „ionosferă” între 80 și 640 km; denumirea de „termo-” este legată de creșterea relativ bruscă a temperaturii cu altitudinea, iar cea de „iono-” de fenomenul de ionizare a atomilor de oxigen și azot existenți, care astfel devin buni conducători de electricitate și au influență asupra transmisiilor radio.
Exosfera între 500 și 1.000 km până la cca 100.000 km, cu o trecere treptată la spațiul interplanetar.
Atmosfera mai poate fi subîmpărțită și astfel:
După procesele fizico-radiologice
Ionosfera
Magnetosfera
Ozonosfera (16 - 50 km)
Hemosfera
Stratul cu viețuitoare
Biosfera (0 - 20 km)
După gradul de amestec a gazelor:
Homosfera (0 - 100 km)
Homopauza (100 - 120 km)
Heterosfera (> 120 km)
După starea aerodinamică:
Stratul Prandtl (cca 0 - 50 m)
Stratul Ekman (cca 50 - 1.000 m)
împreună, Stratul Prandtl + Stratul Ekman
Stratul atmosferic liber (> 1 km)
avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Atmosfera Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 23/11/2012, 16:19

La ce ne foloseşte faptul că există atmosferă? Ar fi posibilă viaţa fără aceasta? Cât oxigen este în aerul pe care îl respirăm şi ce alte gaze sunt în compunerea acestuia? Ce este presiunea atmosferică şi cum se măsoară? Cât de gros este stratul de ozon de deasupra noastră?

Suprafaţa Pământului este acoperită de atmosferă, care constă dintr-un amestec de gaze şi particule de lichid ori solide. Atmosfera este constituită, la rândul ei, din următoarele straturi: troposferă, stratosferă, mezosferă, ionosferă şi exosferă. Aceste straturi se succed după cum urmează:
Strat
De la ...
... până
Exosfera
640 km
9600 km
Ionosfera
80 km
640 km
Mezosfera
50 km
80 km
Stratosfera
16 km
50 km
Stratul de ozon
19 km
48 km
Troposfera
0 km
16 km
Troposfera – în acest strat se află aproximativ 90% din toată cantitatea de aer (din cauza atracţiei exercitate de Pământ); aici se formează norii, precipitaţiile şi vânturile.
Stratosfera – conţine stratul de ozon care absoarbe cea mai mare parte a radiaţiilor ultraviolete. Dacă ar pătrunde în totalitate până la suprafaţa terestră, aceste radiaţii ar distruge viaţa de pe planetă.
Mezosfera
Ionosfera - reflectă undele radio, făcând posibile comunicaţiile.
Exosfera – conţine particule de hidrogen.
avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Atmosfera Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 23/11/2012, 16:20


avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Atmosfera Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 23/11/2012, 16:21

Compoziţia atmosferei
Azot: 78.084%
Oxigen: 20.948%
Argon: 0.934%
Dioxid de Carbon: 0.033%
Gaze rare (Ne, He, Kr, Xe)
Hidrogen
Metan
Oxid de Azot
Monoxid de Carbon
avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Atmosfera Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 23/11/2012, 16:22

La ce-i bună atmosfera?
Viaţa nu ar fi posibilă pe Pământ fără atmosferă. Pe lângă faptul că ne asigură oxigenul, aceasta are şi alte funcţii extrem de importante în menţinerea vieţii. Pe de-o parte, aceasta reduce variaţiile extreme de temperatură. De pildă pe Lună, temperaturile variază de la 120oC până la -170oC. Pe de altă parte, atmosfera ne protejează de radiaţiile solare şi cosmice. O treime din radiaţia Soarelui este reflectată înapoi, aproximativ 20% este absorbită de atmosferă şi numai jumătate din aceasta este reţinută de Pământ. Radiaţiile ultraviolete, periculoase pentru sănătate, în cantitate mare putând duce la cancer de piele, sunt de asemenea filtrate de atmosferă, numai o parte mică din frecvenţele ultraviolete atingând Pământul.
avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Atmosfera Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 23/11/2012, 16:25

PRESIUNEA ATMOSFERICA
Presiunea exercitată de aer asupra noastră la nivelul mării este definită ca fiind de o atmosferă sau 760 mm coloană de mercur. De unde această presiune? Este pur şi simplu rezultatul faptului că aerul are o anumită greutate. Presiunea exercitată de coloana de aer de deasupra noastă este presiunea atmosferică.
Presiunea atmosferică scade rapid odată cu altitudinea. Astfel, la 16 km presiunea este de numai 0,1 atmosfere, la 32 km de numai 0,01 atmosfere. Densitatea atmosferică, de asemenea, scade o dată cu altitudinea, la numai 3 km altitudinea densitatea aerului scade cu aproximativ 30% din cea de la sol, care este aproximativ 1kg/m3. Din cauza diferenţelor de presiune atmosferică şi rarefierii aerului o dată cu creşterea altitudinii, atunci când ajungeţi la altitudini de trei ori patru mii de metri puteţi avea serioase dificultăţi în a respira. Un alt efect al scăderii presiunii atmosferice este scăderea punctului de fierbere al apei, care pe Vf. Moldoveanu, de exemplu, este mai mic de 100oC.
Presiunea atmosferică este greutatea cu care apasă centrul asupra noastră şi se măsoară cu barometrul. Este de trei feluri:
• presiune normală, când barometrul indică 760 mm/ col/Hg, la această presiune aerul apasă cu 1 kg/cm².
• presiune minimă este mai mică de 760 mm/col/ Hg şi aerul apasă cu o greutate sub 1 kg/cm²;
• presiune maximă, mai mare de 760 mm/col/Hg şi aerul apasă cu peste 1 Kg/cm².
Presiunea se schimbă în funcţie de temperatură şi altitudine. Cu cât aerul este mai cald, cu atât presiunea este mai mică şi invers. Şi cu cât urcăm în atmosferă, aerul se rarefiază şi presiunea scade.
Presiunea aerului influenţează foarte mult organismul şi sănătatea oamenilor. La schimbări bruşte de presiune cardiacii şi asmaticii nu se simt bine.
Datorită încălzirii neuniforme de către Soare şi a mişcării de rotaţie a Pământului, presiunea aerului este şi ea diferită. Diferenţele de presiune care mişcă aerul formează între Ecuator şi Poli circulaţia generală a atmosferei. Aceasta se explică astfel:
• între Ecuator şi tropice, aerul se deplasează de la tropice spre Ecuator, formând vânturile alizee (AIizee de Nord şi Alizeul de Sud);
• între 40°-60° - latitudine nordică şi sudică, bat vânturile de vest, pe direcţia S-V → N-E în emisfera nordică şi N-V → S-E în emisfera sudică;
• în zonele polare, circuitul se realizează dinspre Poli spre cercurile polare la suprafaţă în ambele emisfere şi invers în atmosfera înaltă, formând vânturile polare.
Cele trei vânturi formează circulaţia generală a atmosferei, bat tot anul în aceeaşi direcţie şi se numesc vânturi regulate.
Pe lângă vânturile regulate, bat şi alte vânturi: periodice şi neregulate.
• Vânturile periodice bat o perioadă din an într-o direcţie, altă perioadă în altă direcţie. Acestea sunt: musonii (musonul de vară, musonul de iarnă) care bat din Oceanul Indian spre sudul Asiei (vara) şi dinspre continentul Asia spre Oceanul Indian (iarna); brizele marine (briza de zi şi briza de noapte) bat dinspre mare
spre uscat, ziua şi invers, noaptea; brizele de munte (briza de dimineaţă şi briza de seară).
Toate funcţionează pe baza diferenţei de presiune.
• Vânturile neregulate bat un timp într-o direcţie, alt timp în altă direcţie. îşi schimbă foarte des direcţia în care bat (ex: Crivăţul). Sunt şi vânturi care bat în anumite locuri (ex: Vântul Mare care bate dinspre Munţii Făgăraşului spre Depresiunea Făgăraşului).
c. Factorii fizico-geografici influenţează clima şi caracteristicile ei, pe spaţii mai mici (local) sau mai întinse. Dintre factorii fizico-geografici amintim:
• Poziţia geografică a unei regiuni este dată de locul pe care o regiune îl ocupă pe latitudine într-o anumită zonă sau tip de climă (ex: România este situată în zona temperată, deci are caracteristicile generale ale tipului de climă temperată).
• Oceanele omogenizează elementele climatice fără prea mari diferenţieri (apa se încălzeşte greu şi se răceşte lent). Diferenţele de temperatură şi precipitaţiile sunt mici.
• Gheţarii: în locurile unde se găsesc răcesc clima (vara fiind răcoare).
• Relieful: se ştie că pe măsură ce urcăm în altitudine temperatura aerului devine mai rece (scăzută) conform principiului 6,4°C la 1 000 m altitudine. Se schimbă şi precipitaţiile şi mişcările aerului. Pe munţii înalţi se observă mai bine zonarea climatică (ex: Kilimandjaro, Anzi etc).
• Norii împiedică suprafaţa pământului să se răcească tare noaptea şi să se încălzească ziua.
•Alţi factori fizico-geografici sunt: curenţii oceanici mareele, dispunerea versanţilor, vegetaţia, lacurile etc.


Ultima editare efectuata de catre Cerbulenco Liviu in 23/11/2012, 16:30, editata de 1 ori
avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Atmosfera Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 23/11/2012, 16:27

CARACTERISTICI GENERALE
Atmosfera este învelişul gazos situat la exteriorul celorlalte învelişuri (geosfere), care ia forma Pământului şi pe care îl înconjoară. Aerul este vital pentru viaţa oamenilor (fără aer un om nu trăieşte mai mult de 5 minute). Il respirăm, ne dăm seama că există, dar nu îl vedem pentru că este incolor.
Fără atmosferă Pământul ar fi un deşert lipsit de viaţă. Cerul ar părea de culoare neagră, noaptea ar veni şi ar dispărea brusc. Soarele ar apărea ca un disc de foc. Nu am vedea culorile aurii ale aurorelor. Ziua ar fi foarte cald +100°C, iar noaptea ar fi un ger năprasnic, temperatura ar coborî la -100°C.
A luat naştere în urma formării Litosferei, cu 4,5 mld. ani în urmă. La început avea în compoziţie oxigen mai puţin, dioxidul de carbon fiind în cantităţi mai mari, vapori de apă, hidrogen, heliu, kripton, neon, ozon şi microorganisme etc.
In alcătuirea ei intră un amestec de mai multe gaze, microorganisme şi praf. Dintre acestea, în cantitatea cea mai mare se găsesc azotul şi oxigenul, care este foarte important pentru că întreţine viaţa, se găseşte în cantităţi mari în apropierea scoarţei Pământului. Cu cât urcăm în atmosferă se răreşte, iar la 1 000 m dispare.
Azotul se găseşte în atmosferă în cea mai mare cantitate şi în amestec cu oxigenul îl face pe acesta să fie bun pentru viaţa omului. Vaporii din atmosferă dau naştere la nori, din care cad ploile pe Pământ.
avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Atmosfera Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 23/11/2012, 16:28

STRUCTURA ATMOSFEREI
Cercetările cu sateliţi au stabilit că grosimea atmosferei este cuprinsă între 0 şi 35 000 - 40 000 km, iar limita până la care se manifestă gravitaţia este de 30 000 km. Este alcătuită din mai multe straturi concentrice.
• Troposfera este situată în imediata apropiere a suprafeţei Pământului, mai groasă la Ecuator şi mai subţire la poli (bombată la Ecuator şi turtită la poli, datorită mişcării de rotaţie a Pământului). Este cel mai important strat al atmosferei (80% din masă şi aproape 90% din vaporii din atmosferă). Aici se produc fenomenele meteorologice: plouă, ninge, bate vântul şi trăiesc vieţuitoarele (inclusiv omul). Temperatura scade cu 6,4°C la 1 000 m, astfel că la limita superioară este de -60°C şi mai scăzută la Ecuator în altitudine (-80°C).
Partea superioară a troposferei se numeşte tropopauză şi face trecerea spre al doilea strat, numit stratosfera.
• In stratosfera aerul devine rarefiat iar temperatura creşte de la -60°C la -4°C. Pe secţiunea cuprinsă între 20-40 km conţine un strat de ozon, care are proprietatea de a absorbi radiaţiile ultraviolete emise de Soare. Dacă aceste raze ar ajunge în totalitate la suprafaţa Pământului, ar distruge viaţa.
• Mezosferă. Până la jumătatea sa temperatura creşte la +60° - +70°C şi apoi scade spre partea superioară la -80°C - -110°C. Aerul este rarefiat.
• Termosfera. Temperatura creşte foarte mult. Aerul este foarte rar. între 60-600 km altitudine au loc ionizări (formare de ioni). Ionii formaţi şi electronii sunt grupaţi în patru regiuni, D, E, F, G, ce reflectă undele radio pe diferite lungimi de undă. Acest strat, cuprins între 60-800 km, poartă numele de ionosferă. Aici se formează aurorele polare.
• Exosfera. Aerul este extrem de rar, aproape că dispare (urme). Este învelişul exterior al atmosferei.
avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Atmosfera Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 23/11/2012, 16:28

FACTORII GENETICI AI CLIMEI
Toate procesele şi fenomenele din atmosferă şi de la suprafaţa scoarţei terestre (plouă, ninge, bate vântul, schimbarea temperaturii şi umidităţii aerului) se datoresc factorilor genetici care sunt de trei categorii: radiativi, dinamici şi fizico-geografici.
a) Factorii radiativi. Dintre toţi factorii amintiţi cel mai important este radiaţia solară.
• Radiaţia solară. Pământul primeşte de la Soare radiaţiile sub formă de spectru în cantitate de: 0,5 x 109, iar din aceasta la suprafaţă ajunge jumătate. O parte a radiaţiei solare este oprită din drumul său spre Pământ, fiind captată de diferite elemente atmosferice.
Din radiaţia solară o parte vine direct spre Pământ sub numele de radiaţie directă (S), alta este captată de nori şi particulele din atmosferă: radiaţia difuză (D) şi o altă parte este emisă de atmosferă (datorită absorbţiei selective), numită radiaţia atmosferică (A).
Aceste trei tipuri de radiaţie contribuie la încălzirea suprafeţei terestre. Alte două tipuri de radiaţii (radiaţia reflectată de Pământ - R; radiaţia terestră - T) contribuie la răcirea suprafeţei terestre; astfel se păstrează un echilibru normal la suprafaţa Pământului.
Se creează astfel o diferenţă între tipurile de radiaţii (S, D, A) şi (R, T) care poartă numele de bilanţ radiativ (Q). Formula de calcul a bilanţului radiativ este: Q = (S + D + A) - (R + T). Valoarea bilanţului nu este la fel peste tot pe Glob şi nici în timpul unui an; se manifestă pe latitudine de la Ecuator spre Poli, la Ecuator este mai mare iar în Poli mai mică.
De valoarea bilanţului radiativ depinde variaţia regimului termic la nivelul Globului (care dă naştere la zonele climatice) precum şi desfăşurarea proceselor legate de existenţa şi menţinerea vieţii pe Pământ.
La limita superioară a atmosferei Pământul primeşte o cantitate de energie egală cu 1,94 cal/cm³/ min = constantă solară.
avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Atmosfera Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 23/11/2012, 16:29

FACTORII DINAMICI
Datorită încălzirii inegale a atmosferei (radiaţia solară) în unele zone aerul este mai dens, în altele rarefiat. Aceasta face ca în unele regiuni ale Globului aerul să fie mai rece, în altele mai cald.
Aerul rece este mai dens, mai greu, formând centrul de presiune maximă (anticiclon).
Aerul cald este rarefiat, este mai uşor, formând centrul de presiune minimă (ciclon).
Intotdeauna aerul se va deplasa din centrul de presiune maximă spre centrul de presiune minimă, formând vântul.
avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Atmosfera Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 23/11/2012, 16:32

ELEMENTE METEOROLOGICE SPECIFICE
Nu putem vorbi de climă, fără ca mai întâi să amintim de elementele climei: temperatura aerului, precipitaţiile şi vânturile.
Elementele climei
a) Temperatura aerului este în strânsă legătură cu latitudinea şi altitudinea, cu radiaţia solară, depinde de unghiul sub care cad razele Soarelui pe Pământ.
• In altitudine, atmosfera se încălzeşte de la Soare, prin intermediul Pământului, jos fiind mai cald, şi pe măsură ce urcăm în atmosferă temperatura scade. De aceea, pe munţii înalţi (ex: Himalaya, Anzi, Kilimandjaro) este mai rece şi zăpezile nu se topesc niciodată.
• Pe latitudine se ştie că temperatura aerului scade de la Ecuator spre Poli. Aceasta se explică prin faptul că:
- în zona caldă razele cad perpendicular pe suprafaţa terestră şi încălzesc mai puternic (suprafaţa mică);
- în zonele temperate unghiul sub care cad razele este oblic, încălzind o suprafaţă mai mare, dar va fi mai rece;
- în zonele reci, datorită sfericităţii Pământului, razele sunt tangente cu suprafaţa, aproape că fug şi nu pot să încălzească. In concluzie, datorită sfericităţii, temperatura scade treptat de la Ecuator spre cei doi poli.
Temperatura aerului variază în funcţie de anotimpuri şi de la zi la noapte sau în cursul aceleiaşi zile.
Amplitudinile termice anuale pe Glob sunt mai mari în regiunile reci şi mici în climatul ecuatorial.
b) Precipitaţiile atmosferice depind de circuitul apei în natură, iar regimul lor depinde de evaporaţie.
In formarea precipitaţiilor atmosferice important este că în atmosferă vom găsi în permanenţă apa în cele trei stări: vapori, lichidă, solidă (gheaţă). Precipitaţiile sunt legate de nori.
Principalele tipuri de nori sunt: nimbostratus, altostratus, stratus, cumulus, cumulonimbus, cirus, cirocumulus etc.
Repartiţia precipitaţiilor pe Glob. în repartiţia precipitaţiilor pe Glob sunt mari diferenţieri. Sunt regiuni în care plouă zilnic (ex: tipul cu climă ecuatorială 2000-4000 mm/an) şi regiuni unde plouă foarte puţin (ex: Climatul tropical-uscat, Deşertul Sahara, Deşertul Kalahari, Marele Deşert Australian etc).
Pe Glob există mai multe tipuri de precipitaţii. De la Ecuator spre Poli acestea sunt:
• tipul ecuatorial, între 5° latitudine nordică şi sudică, cantitatea de precipitaţii este cuprinsă între 2000-4000 mm/an, plouă în fiecare zi după-amiază;
• tipul tropical, la latitudini între 5°-12° latitudine nordică şi sudică, şase luni plouă, şase luni este secetă (1500-2000 mm/an);
• tipul deşertic, cuprins între 12° - 30° latitudine nordică şi sudică, cad cele mai puţine precipitaţii: 25-50 mm/an;
• tipul mediteranean, între 30° - 40° latitudine nordică şi sudică, plouă iarna, iar vara este secetă;
• tipul oceanic-temperat, cuprins la latitudini medii (în general, 40°- 60°), latitudine nordică şi sudică. Precipitaţiile cad în oceane şi pe ţărmurile continentelor;
• tipul temperat-continental, între 40° - 60° la latitudini medii, în interiorul continentelor. Precipitaţiile cad mai mult primăvara şi vara;
• tipul musonic, în sudul şi sud-estul Asiei. Cad precipitaţii bogate vara, când musonul bate dinspre ocean pe continent aducând ploi;
• tipul polar, între Cercul Polar şi Poli, cad precipitaţii puţine (evaporaţie foarte mică) şi sub formă de zăpadă.
avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Atmosfera Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 23/11/2012, 16:33

CLIMA.PRINCIPALELE TIPURI DE CLIMA.
Delimitarea zonelor de climă pe Glob nu s-a făcut întâmplător, ci în funcţie de câţiva factori:
• radiaţia solară diferită în funcţie de latitudine (razele cad pe pământ sub unghiuri diferite);
• mişcarea de revoluţie a Pământului;
• circulaţia generală a atmosferei;
• înclinarea axei Pământului etc.
In funcţie de aceşti factori sunt cinci zone de climă: o zonă caldă, două zone temperate şi două zone reci, în fiecare zonă existând mai multe tipuri de climă.
Principalele tipuri de climă

De la Ecuator spre nord şi spre sud, până în Poli, se desfăşoară următoarele tipuri de climă:
• Clima ecuatorială este situată între 5° latitudine nordică şi sudică faţă de Ecuator. Temperatura este ridicată tot anul (nu coboară sub +25°C). Există un singur anotimp-vară. Cantitatea medie de precipitaţii este cuprinsă între 2000-4000 mm/an. Evaporaţia are loc tot timpul anului. Nu bat vânturi, este zona calmelor ecuatoriale. Aerul are o mişcare ascendentă.
Teritorial corespunde Bazinului fluviului Congo (Africa), Bazinului Amazonului (America de Sud), ţărmului Golfului Guineea, Arhipelagului Indonezian etc.
• Clima subecuatorială se găseşte între 5°-12° latitudine nordică şi sudică. Temperatura este cuprinsă între +20 - + 27°C. Există două anotimpuri, şase luni anotimp ploios şi şase luni anotimp secetos (octombrie-aprilie, aprilie-octombrie). Cantitatea de precipitaţii căzută în anotimpul ploios este cuprinsă între 1000-2000 mm/an. Bat alizeele (Alizeul de Nord şi Alizeul de Sud).
• Clima musonică este dată de cei doi musoni (musonul de vară şi musonul de iarnă), formaţi datorită diferenţei de temperatură şi presiune existentă între continentul Asia şi O. Indian. Acest tip de climă este întâlnit în sudul şi sud-estul Asiei. Temperatura este cuprinsă între 20-25°C. Sunt două anotimpuri: unul ploios şi unul secetos, după cum bat musonii. Când musonul de vară bate dinspre Oceanul Indian aduce ploi bogate. La poalele M. Himalaya, în localitatea Assam (India) cad printre cele mai mari cantităţi de ploi de pe Glob.
• Clima tropical-deşertică este cuprinsă între 12°-30° latitudine nordică şi sudică. Temperatura atinge ziua +50°C, iar noaptea coboară sub zero grade, până pe la -10°C, -11°C; cantitatea de precipitaţii este mică, 50-150 mm/an. Aşa s-au format cele mai mari deserturi de pe Glob: Sahara, Kalahari, Arab, Marele Deşert Australian, Tharretc. Bat alizeele.
avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Atmosfera Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 23/11/2012, 16:34

ZONELE CLIMATICE
Zona temperată
• Clima subtropicală (mediteraneană) este cuprinsă între 30°-40° latitudine nordică şi sudică, în jurul M Mediterane, sudul Africii, sud-vestul Australiei şi I Tasmania etc. Bat vânturile de vest, iar spre sud alizeele Verile sunt foarte călduroase, iernile blânde şi ploioase Temperatura medie anuală este cuprinsă între 15°-17°C Cantitatea de precipitaţii este între 400-800 mm/an şi cad mai mult iarna.
• Clima temperat-oceanică o întâlnim între 40°-60°, pe ţărmul Oceanului Atlantic şi Oceanului Pacific. Vânturile de vest sunt dominante, iernile blânde iar verile răcoroase şi ploioase, cu multă ceaţă. Temperatura medie este cuprinsă între 10°-15°C, precipitaţiile bogate cantitativ, peste 1000 mm/an. Caracteristică în acest tip de climă este ceaţa (Marea Britanie, Irlanda etc).
• Clima temperat-continentală este localizată între 40°-60° în interiorul continentelor America de Nord, Europa, Asia. Verile sunt calde şi iernile reci. Există patru anotimpuri, vânturile bat în direcţii diferite, sunt neregulate. Precipitaţiilecad mai ales primăvara şi la începutul verii, în centrul Asiei şi al Americii de Nord există aşa-numitul climat temperat-continental excesiv, unde verile sunt foarte călduroase (temperaturi de +40°C şi iernile foarte friguroase, cu puţine precipitaţii). în centrul Asiei, datorită aridităţii s-au format deserturile: Kâzâl-Kum, Kara-Kum, Betpak-Dala (deserturile de la latitudini temperate).
Zona rece
• Clima subpolară face trecerea de la clima temperată spre clima polară, fiind o climă de tranziţie. Se întinde între 50°-70° latitudine şi are două anotimpuri: iernile durează 9-10 luni, iar verile sunt scurte, 2-3 luni. Temperatura medie anuală este de 0°C, cea mai ridicată măsoară vara 10°-11°C. Aerul polar care vine dinspre Polul Nord coboară temperatura până la -40°C (cea mai scăzută temperatură s-a înregistrat la Verhoiansk şi Oimeakan: -70°C). Acest tip de climă se întâlneşte în nordul Asiei, Europei şi al Americii de Nord.
• Clima polară se desfăşoară între paralele de 66° şi Polul Nord şi 66° şi Polul Sud. Există un singur anotimp: iarnă. Temperatura medie anuală este cuprinsă între -30°C şi -50°C. Precipitaţiile cad tot anul sub formă de zăpadă. Este răspândită în Groenlanda, în nord, şi Antarctica, în sud. Este patria gheţarilor şi a zăpezilor permanente.
• Clima regiunilor muntoase se caracterizează prin etajarea pe verticală de la poale până pe vârfuri. Sunt aproape aceleaşi tipuri de climă ca şi pe latitudine.
Tipurile climatice depind şi de latitudinea unde sunt aşezaţi munţiif Pe vârful munţilor există gheţari şi zăpezi permanente (ca la Poli). întâlnim această climă în Munţii Himalaya, Caucaz, Anzi, Kilimandjaro, Alpi etc.
avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Atmosfera Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 23/11/2012, 16:34

VREMEA SI CARACTERISTICILE CLIMATICE LOCALE
Vremea studiază starea medie a fenomenelor atmosferice (temperatură, precipitaţii, vânturi, presiune atmosferică) ce au loc pe o suprafaţă mică de teren (ex. Valea Prahovei) şi la un moment dat.
Harta sinoptică înscrie principalele caracteristici ale elementelor meteorologice dintr-un teritoriu restrâns, la un moment dat. O hartă sinoptică nu este construită în mod amănunţit, ci redă anumite elemente meteorologice cu ajutorul cărora putem să ne formăm o imagine asupra mersului vremii.
In construcţia hărţii sinoptice se ţine seama de repartizarea în teritoriu a presiunii atmosferice. Harta sinoptică se mai numeşte şi harta câmpului baric. Pe ea sunt reprezentate centrele de minimă presiune notate cu D şi de maximă presiune notate cu M. Ea cuprinde şi cele mai importante fronturi atmosferice.
Pentru realizarea hărţilor sinoptice (mai ales pentru suprafeţe mari) se fac schimburi de date meteorologice de la staţiile sinoptice (ex: Harta Asiei) din fiecare ţară sau zonă din 6 în 6 ore. Pe baza acestor hărţi se pot comunica datele meteorologice pentru 12, 24 şi 36 ore (timpul probabil) în emisiunile de radio şi televiziune despre starea vremii, despre activităţi şi instituţii. Datele comunicate de meteorologi sunt de folos în navigaţie, transportul aerian, în agricultură.
Pe baza datelor obţinute se întocmesc prognozele pe o zi, două sau trei zile. Prevederea vremii se realizează în staţiile meteorologice. Valoarea temperaturii se realizează de patru ori pe zi, la orele 1,7, 13, 19.
După ce datele despre elementele meteorologice (temperatură, vânturi, precipitaţii etc.) au fost măsurate în cadrul staţiilor meteorologice, cu aparatele specifice de măsurat (termometre, pluviometre, anemometre, giruete, hidrometre etc.) sunt aduse în centrele meteorologice unde sunt prelucrate şi analizate.
Datele prelucrate şi analizate sunt trecute pe harta sinoptică şi apoi transmise pe posturile de radio şi televiziune către populaţie, întreprinderi şi instituţii.
Transmiterea datelor despre fenomenele meteorologice se face pentru o perioadă de 24 ore sau 3-5 zile.
într-o regiune există staţii de bază şi staţii pilot. în staţiile de bază caracteristicile vremii se măsoară şi se transmit mai des şi cu mai multe amănunte, în staţiile pilot se transmit mai rar şi cu mai puţine amănunte.
Cu cât durata de transmitere a prognozei vremii creşte, cu atât exactitatea predicţiilor scade.
Meteorologii întocmesc harta sinoptică pe baza datelor culese prin telefon, radio sau sateliţi de la mai multe staţii meteorologice. Pe baza lor se transmit buletinele meteorologice.
avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Atmosfera Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 23/11/2012, 16:35

TIPURI DE HARTI SINOPTICE
O hartă sinoptică are în cuprinsul ei următoarele caracteristici: fronturile atmosferice calde, fronturi atmosferice reci, arii anticiclonale (M), arii depresionare (D), direcţii ale vânturilor, cantitatea de precipitaţii, direcţia de deplasare a mareelor de aer etc.
Tehnica utilizată în staţiile meteorologice s-a modernizat (automatizat), la stabilirea prognozelor folosindu-se datele primite prin internet sau cu ajutorul sateliţilor meteorologici. Datele sunt mai exacte. Hărţile construite sunt colorate pentru a reprezenta intensitatea fenomenelor meteorologice.
Radarele utilizate în meteorologie pot detecta rapid orice tip de evenimente atmosferice neprevăzute (ex: furtunile).
avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Atmosfera Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 23/11/2012, 16:35

CARACTERISTICILE CLIMATICE LOCALE
Datorită activităţii umane (în special industria) asupra mediului aerul devine tot mai poluat. Se solicită din partea noastră să luăm măsuri de ocrotire a lui. Aerul curat va facilita existenţa unui climat local sănătos.
Având la bază cunoştinţele însuşite despre atmosferă, studiaţi cu atenţie atmosfera locală (temperatura aerului, presiunea atmosferică, mişcările aerului, cantitatea de precipitaţii din orizontul loca! etc).
avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Atmosfera Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 23/11/2012, 16:48

Deasupra continentelor si oceanelor se afla un invelis gros numit atmosfera, a carui existenta este necesara pentru desfasurarea vietii pe Terra. Acest in velis este intr-o permaneta interactiune cu relieful, cu suprafata solului, aoceanelor si a gheturilor, prin fluxuri permanente de energie si substanta, asigura mediul favorabil aparitiei si dezvoltarii biosferei.
Indelungata evolutie a planetei noastre, atmosfera a existat inca de la inceput, insa avea o compozitie diferita fata de cea actuala (dominau H, He, CO , NH ). Ea s-a modificat treptat prin:
pierderea in spatiu a unor gaze usoare (H, He);
transferul, din scoarta, al gazelor si vaporilor de apa, al particulelor solide fine, prin vulcanism si prin alte emanatii;
consumarea CO de catre plante incepand cu paleozoicul si fixarea lui in diferite roci carbonice;
eliberarea O de catre plante prin fotosinteza;
eliberarea de gaze in urma impactului meteoritilor cu scoarta;
transferul de pulberi si gaze prin diferite activitati ale omului (indeosebi in ultimul secol).
La limita inferioara a atmosferei aerul patrunde in scoarta prin pori, fisuri, crapaturi, excavatii, pana la adancimi ce variaza de la cateva zeci de metri la cateva sute de metri.
Atmosfera nu are o limita superioara bine definita. Se poate considera ca atare cea de 40.000 km, daca se tine cont de limita pana unde se manifesta gravitatia, sau cea de 3.000 km, unde denstatea gazelor este egala cu aceea din spatiul interplanetar. Intrucat anumite fenomene (de exemplu, aurorele polare) se produc la inaltimi mari, se accepta intervalul de la 3.000 la 10.000 km ca facand trecerea spre spatiul interplanetar. Masa totala a atmosferei a fost evaluata la 5,13 x 10 tone, repartizand a milioana parte din masa Terrei; peste 99% din aceasta este concentrata in primii 36 km de la suprafata Pamantului.
Multa vreme invelisul gros al Pamantului n-a putut fi studiat decat pana la o inaltime redusa. Aceasta avea sa creasca o data cuinventarea baloanelor-sonda, care le-au permis specialistilor sa faca observatii in zone in care alt fel nu aveau cum sa ajunga. Astazi atmosfera Terrei este supravegheata permanent de o retea de peste 9.000 de statii meteorologice, de sateliti meteorologici, de sonde si baloane speciale si de sisteme perfectionate de radar. Un loc aparte in joaca satelitii meteorologici, gratie carora poate fi supravegheata si analizata intreaga planeta, inclusiv invelisul sau gazos.
Datele obtinute prin aceasta retea de supraveghere stau la baza studiilor meteorologice, meteorologia fiind stiinta ce se ocupa cu studiul atmosferei.
2.ALCATUIREA SI STRUCTURA ATMSFEREI
Alcatuirea atmosferei
Atmosfera este alcatuita din diferite gaze, apa in stare de vapori si aerosoli (cenusi vulcanice, saruri, pulberi etc.). Partea inferioara atmosferei, pana la altitudinea de 90-100 km, este denumita homosfera, fiind relativ omogena in privinta amestecului de gaze si a alcatuirii moleculare a gazelor ce o compun. Ponderea cea mai mare ca volum este detinuta de azot (N ), cu 78,09%, si de oxigen (O ), cu 20,95%, la care se adauga in ordine argonul (Ar), cu 0,93%, dioxidul de carbon, neonul, heliul, hidrogenul, ozonul si radonul.
Aceste gaze au un rol fundamental in realizarea efectului de sera (dioxidul de carbo) si infiltrarea radiatiilor ultraviolete (ozonul). Azotul este un gaz stabil, care intra mai greu in combinatii chimice, fiind cnsiderat neutru. Spre deosebire de acesta, oxigenul este foarte activ, stand la baza tuturoe proceselor de oxidare si de ardere. Se adauga multe particule solide sau lichide, cu dimensiuni submicronice, care se afla in stare de suspensie (provenid din cenusi vulcanice, meteoriti, arderi naturale sau antropice, noxe, praf, polen, cristale de saruri etc.), reprezentand adesea elemente ce favorizeaza condensarea vaporilor de apa. Poluarea este strans legata mai ales de frecventa noxelor (emanatii ce contin sulf, carbon, azot, clor etc.). Proportia vaporilor de apa variaza atat pe verticala (pondere mare pana la 5 km si extrem de redusa la peste 10 km), cat si regional (au pondere mare in regiunile ecuatoria, tropical umeda, deasupra bazinelor oceanice, marine, lacustre, dar extrem de redusa in regiunile aride si semi aride).
Intre 100 si 750 km se extinde heterosfera, rarefiata, alcatuita din azot, oxigen si heliu, in stare atomica, ce tind sa se stratifice in ordinea greutatii, datorita lipsei turbulentelor.
La inaltimi mai mari de 750 km incepe exosfera, extrem de rarefiata; se face treptat trecerea spre vidul interplanetar, in care mai scapa atomi de heliu si hidrogen.
avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Atmosfera Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 23/11/2012, 17:03

INTREBARI CURIOASE DESPRE ATMOSFERA
1.Ce este atmosfera Pamantului?

Atmosfera Pamantului este o patura de aer formata din amestecuri de gaze care inconjoara Pamantului si care se subtiaza in partea de sus; nu se stie exact unde se sfarseste in spatiu. Ea se subtiaza din ce in ce mai mult pana se confunda cu spatiul.Contine 78% azot, 21% oxigen si 1% alte gaze, are o grosime de 1.600 de km si cantareste 5.700.000.000.000.000 tone;
2.Ce sint norii?

Norii sunt facuti din apa evaporata a marilor, raurilor si oceanelor. Cand aerul cald si soarele formeaza vaporii, acestia se ridica. Cand ei trec prin regiuni de aer rece, se racesc, se condenseaza (se transforma in picaturi de apa sau cristale de gheata) si formeaza norii. Cand norii se formeaza in zone de aer mai putin rece, vor contine picaturi mici de apa. Daca insa norii se formeaza in zone de aer foarte rece, vor contine cristale de gheata. Aerul rece nu poate pastra atat de multi vapori ca aerul cald si de aceea, gravitatia Pamantului ii atrage in jos sub forma ploii sau a ninsorii.
3.De ce sunt norii albi?
Pamantul primeste lumina de la Soare. Lumina este de mai multe culori: rosu, verde, galben, violet, albastru, potocaliu. Vaporii de apa din care sunt compusi norii reflecta in mod egal toate aceste culori ale luminii, care astfel combinate, dau culoarea alb.
3.Ce este ceata?

Ceata se formeaza atunci cand norii sunt prea aproape de sol.
4.Cum sufla vantul?
Razele Soarelui incalzesc suprafata Pamantului si odata cu ea si atmosfera. Unele regiuni primesc direct razele Soarelui tot timpul anului si din cauza asta sunt regiuni foarte calde. Alte regiuni, primesc indirect razele Soarelui si sunt locuri mai reci. Aerul cald cantareste mai putin si se ridica in atmosfera. Aerul rece, fiind mai greu, sta in partea de jos a atmosferei. Aceste mutari de aer cald si rece, fac vantul sa existe. Deci vantul, nu este altceva decat curenti formati de miscarea aerului. Vanturile sunt numite dupa directia din care sufla. Daca un vant sufla dinspre est spre vest, va fi numit vant estic; daca sufla dinspre vest spre est, va fi numit vant vestic.
5.De ce se pastreaza zapada pe crestele muntilor?

Stiind ca varfurile muntilor sunt mai aproape de Soare decat baza lui, varful ar trebui sa fie foarte cald, da? De fapt, in varful muntilor este mult mai frig decat la baza lor. Atmosfera densa de la baza muntelui, retine mai bine razele Soarelui. Atmosfera subtire din varful muntelui, reuseste sa retina mai putin razele Soarelui si de aceea, pe masura ce urci pe munte se face tot mai frig. Iata de ce zapada poate ramane mult timp pe varful muntilor: acolo fiind frig, ea nu apuca sa se topeasca.
6.De ce este cerul albastru?
Inainte sa ajunga la ochii tai, lumina pe care Pamantul o primeste de la Soare este formata din mai multe culori: rosu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo si violet. Cand lumina intra insa in atmosfera Pamantului, se loveste de particulele de gaze din care aceasta este formata. Aceste particule imprastie mai mult culoarea albastra a luminii decat celelalte culori.
7.De ce mi-e cald daca port lucruri mai inchise la culoare?
Culorile inchise tind sa absoarba energia luminoasa iar culorile deschise si albul, o resping. De aceea poate sa-ti fie mai cald daca porti haine mai inchise la culoare si nu-ti va fi chiar atat de cald daca porti lucruri mai deschise la culoare.
8.Ce este curcubeul?

Inainte sa ajunga la ochii tai, lumina pe care Pamantul o primeste de la Soare este de mai multe culori: rosu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo si violet. Pentru ca aceste culori sunt uniforme in lumina, ochiul nostru percepe lumina ca fiind alba (toate aceste culori, combinate in cantitati egale, formeaza culoarea alb). Cand lumina intra insa in atmosfera Pamantului, se loveste de particulele de gaze din care aceasta este formata. Unele dintre aceste particule lasa sa treaca prin ele numai anumite culori ale luminii. Picaturile de apa din aer lasa sa treaca toate culorile in mod egal dar le raspandeste atat de mult, incat desparte lumina in toate cele 7 culori din care este formata. Pe scurt, curcubeul este un arc de benzi colorate care apare cand lumina Soarelui interactioneaza cu picaturile de ploaie din atmosfera. Curcubeul apare atunci cand ploua numai intr-o parte a cerului si in alta parte Soarele straluceste. Este vizibil pe cer numai dupa ploaie cand atmosfera este plina de picaturi de apa. Curcubeul apare tot timpul cand lumina trece printr-o picatura de apa din atmosfera, dar niciodata (decat dupa plaoie) picaturile nu sunt atat de multe la un loc incat curcubeul sa se vada. Intotdeauna cand vezi curcubeul, Soarele va fi in spatele tau. Curcubeul nu se poate vedea iarna la fel de bine ca vara pentru ca iarna razele de lumina nu sunt foarte puternice.
avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Atmosfera Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 23/11/2012, 17:06

INTREBARI CURIOASE DESPRE ATMOSFERA
Ce este atmosfera Pamantului?
Atmosfera Pamantului este o patura de aer formata din amestecuri de gaze care inconjoara Pamantului si care se subtiaza in partea de sus; nu se stie exact unde se sfarseste in spatiu. Ea se subtiaza din ce in ce mai mult pana se confunda cu spatiul.Contine 78% azot, 21% oxigen si 1% alte gaze, are o grosime de 1.600 de km si cantareste 5.700.000.000.000.000 tone;

Straturile atmosferei sunt:
- troposfera: este cel mai apropiat strat de gaze de suprafata Pamantului, are o grosime de 17 km, aici apar norii si apa;
- stratosfera: se caracterizeaza prin variatii neinsemnate de temperatura, nu apar nori, este stratul de ozon care filtreaza razele ultraviolete ale Soarelui si protejeaza viata pe Pamant, se intinde intre 14-50 km deasupra suprafetei Pamantului;
- mezosfera: se caracterizeaza prin temperaturi care cresc repede si descresc repede - variatii mari de temperatura, se intinde intre 17-80 de km deasupra suprafetei Pamantului;
- ionosfera: se intinde de la 70-80 de km deasupra Pamantului si continua sute de mile, este locul in care apare AURORA;
- exosfera: este stratul cel mai de sus al atmosferei, merge pana la 1600 de km deasupra Pamantului, temperatura este foarte joasa. Ce sunt norii?
Norii sunt facuti din apa evaporata a marilor, raurilor si oceanelor. Cand aerul cald si soarele formeaza vaporii, acestia se ridica. Cand ei trec prin regiuni de aer rece, se racesc, se condenseaza (se transforma in picaturi de apa sau cristale de gheata) si formeaza norii. Cand norii se formeaza in zone de aer mai putin rece, vor contine picaturi mici de apa. Daca insa norii se formeaza in zone de aer foarte rece, vor contine cristale de gheata. Aerul rece nu poate pastra atat de multi vapori ca aerul cald si de aceea, gravitatia Pamantului ii atrage in jos sub forma ploii sau a ninsorii.

De ce sunt norii albi?
Pamantul primeste lumina de la Soare. Lumina este de mai multe culori: rosu, verde, galben, violet, albastru, potocaliu. Vaporii de apa din care sunt compusi norii reflecta in mod egal toate aceste culori ale luminii, care astfel combinate, dau culoarea alb.

Ce este ceata?
Ceata se formeaza atunci cand norii sunt prea aproape de sol.

Cum sufla vantul?
Razele Soarelui incalzesc suprafata Pamantului si odata cu ea si atmosfera. Unele regiuni primesc direct razele Soarelui tot timpul anului si din cauza asta sunt regiuni foarte calde. Alte regiuni, primesc indirect razele Soarelui si sunt locuri mai reci. Aerul cald cantareste mai putin si se ridica in atmosfera. Aerul rece, fiind mai greu, sta in partea de jos a atmosferei. Aceste mutari de aer cald si rece, fac vantul sa existe. Deci vantul, nu este altceva decat curenti formati de miscarea aerului. Vanturile sunt numite dupa directia din care sufla. Daca un vant sufla dinspre est spre vest, va fi numit vant estic; daca sufla dinspre vest spre est, va fi numit vant vestic.

De ce se pastreaza zapada pe crestele muntilor?
Stiind ca varfurile muntilor sunt mai aproape de Soare decat baza lui, varful ar trebui sa fie foarte cald, da? De fapt, in varful muntilor este mult mai frig decat la baza lor. Atmosfera densa de la baza muntelui, retine mai bine razele Soarelui. Atmosfera subtire din varful muntelui, reuseste sa retina mai putin razele Soarelui si de aceea, pe masura ce urci pe munte se face tot mai frig. Iata de ce zapada poate ramane mult timp pe varful muntilor: acolo fiind frig, ea nu apuca sa se topeasca.

De ce este cerul albastru?
Inainte sa ajunga la ochii tai, lumina pe care Pamantul o primeste de la Soare este formata din mai multe culori: rosu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo si violet. Cand lumina intra insa in atmosfera Pamantului, se loveste de particulele de gaze din care aceasta este formata. Aceste particule imprastie mai mult culoarea albastra a luminii decat celelalte culori.

De ce mi-e cald daca port lucruri mai inchise la culoare?
Culorile inchise tind sa absoarba energia luminoasa iar culorile deschise si albul, o resping. De aceea poate sa-ti fie mai cald daca porti haine mai inchise la culoare si nu-ti va fi chiar atat de cald daca porti lucruri mai deschise la culoare.

Ce este curcubeul?
Inainte sa ajunga la ochii tai, lumina pe care Pamantul o primeste de la Soare este de mai multe culori: rosu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo si violet. Pentru ca aceste culori sunt uniforme in lumina, ochiul nostru percepe lumina ca fiind alba (toate aceste culori, combinate in cantitati egale, formeaza culoarea alb). Cand lumina intra insa in atmosfera Pamantului, se loveste de particulele de gaze din care aceasta este formata. Unele dintre aceste particule lasa sa treaca prin ele numai anumite culori ale luminii. Picaturile de apa din aer lasa sa treaca toate culorile in mod egal dar le raspandeste atat de mult, incat desparte lumina in toate cele 7 culori din care este formata. Pe scurt, curcubeul este un arc de benzi colorate care apare cand lumina Soarelui interactioneaza cu picaturile de ploaie din atmosfera. Curcubeul apare atunci cand ploua numai intr-o parte a cerului si in alta parte Soarele straluceste. Este vizibil pe cer numai dupa ploaie cand atmosfera este plina de picaturi de apa. Curcubeul apare tot timpul cand lumina trece printr-o picatura de apa din atmosfera, dar niciodata (decat dupa plaoie) picaturile nu sunt atat de multe la un loc incat curcubeul sa se vada. Intotdeauna cand vezi curcubeul, Soarele va fi in spatele tau. Curcubeul nu se poate vedea iarna la fel de bine ca vara pentru ca iarna razele de lumina nu sunt foarte puternice.
Citeaza articolul pe situl tau
avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Atmosfera Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 23/11/2012, 17:13

LOCUL UNDE INCEPE SPATIUL!

Un grup de cercetatori de la Universitatea Calgary, Canada, a pus la punct un instrument cu ajutorul caruia au putut fi trasate cu acuratete punctele de tranzitie dintre atmosfera terestra si spatiu.

Instrumentul, denumit Supra-Thermal Ion Imager, a costat aproape o jumatate de milion de dolari; a fost lansat in luna ianuarie 2007 la bordul rachetei JOULE-II si a calatorit la o altitudine de 200 km, trecand de mai multe ori granita dintre atmosfera terestra si spatiu. Potrivit cercetatorilor canadieni, granita dintre atmosfera terestra si spatiu se afla cu precizie la cota de 118 km. Pana acum, datele privitoare la aceasta regiune de granita erau foarte putine, avand in vedere ca se afla intr-o zona prea inalta pentru a fi studiata cu ajutorul sondelor si prea joasa pentru sateliti.

"Este de-abia a doua oara cand reusim sa masuram in mod direct fluxurile de particule incarcate in aceasta regiune, si prima oara cand au putut fi examinate toate elementele interesante, inclusiv cele cu privire la vantul din stratosfera inalta”, a declarat David Knudsen, seful echipei de cercetatori.
avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Atmosfera Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 23/11/2012, 17:20

Atmosfera pământului este plină cu praf, sare marină şi fum



Un supercomputer al NASA, care a realizat mai multe fotografii din spaţiu ale planetei noastre oferă privelişti uluitoare asupra atmosferei terestre. Imagini absolut incredibile relevă ce mare concentraţie de praf, sare marină, fum şi particule de sulfaţi sunt în atmosfera terestră.

Praful ridicat de la sol apare pe imagini în culoarea roşie, sarea marină, ridicată în urma ciclonilor, este albastră, fumul este de culoare verde şi se ridică la incendii, iar particulele de sulfaţi apar în alb şi sunt rezultat al emisiilor vulcanice. Pe baza acestor informaţii, specialiştii NASA susţin că în viitor calitatea prognozelor meteorologice se va îmbunătăţi în mod considerabil.



avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Atmosfera Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 23/11/2012, 17:29

Soarele fura atmosfera pamintului!!!!

Spre deosebire de situatia de pe Marte sau Venus, atmosfera Pamantului parea foarte stabila sub protectia campului magnetic al planetei. Insa, studiile recente par sa indice Soarele ca fiind cel care «fura» cate putin din atmosfera Pamantului.

Si mai surprinzator poate fi faptul ca sistemul de protectie al planetei joaca rolul unui agent dublu, ajutand, dar pagubind, in acelasi timp. Cercetatorii nu au exclus posibilitatea ca atat Marte cat si Venus sa fi avut o atmosfera protectoare subtire la inceputuri, iar faptul ca nu au beneficiat de protectia unui camp magnetic sa fi contribuit la distrugerea acesteia de catre vantul solar.

Magnetosfera Pamantului are rolul de a ne proteja de puterea bruta a soarelui. Cu toate acestea, oamenii de stiinta au observat pentru prima data, ca aceeasi magnetosfera ajuta particulele solare sa risipeasca o fractiune foarte mica din atmosfera. «In realitate, se pare ca pierdem pe aceasta cale mai mult oxigen si hidrogen decat Venus», este de parere Chris Russel, profesor de fizica a spatiului in cadrul Universitatii California din Los Angeles.

Magnetosfera Pamantului functioneaza precum un imens colector de energie care interactioneaza cu materia provenita dinspre Soare, putand absorbi o parte din vantul solar. Insa, acelasi camp magnetic creeaza niste tunele prin care ghideaza energia catre atmosfera superioara, incalzind-o si permitandu-i sa scape putin cate putin prin tunele.

O analiza preliminara arata ca in aceste conditii, atmosfera Pamantului ar mai rezista cel putin pana cand Soarele, aflat in prezent la jumatatea vietii sale, se va transforma intr-un gigant rosu.
avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Atmosfera Pamintului

Mesaj  Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Pagina 1 din 2 1, 2  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum