Sa analizam Cartea Rosie a Republicii Moldova5516

Sa analizam Cartea Rosie a Republicii Moldova

Pagina 1 din 2 1, 2  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Sa analizam Cartea Rosie a Republicii Moldova

Mesaj  Magnet Daniela la data de 27/1/2010, 14:04

Sper ca acest subiect sa trezeasca in noi dorinta de a schimba ceva spre bine.

Magnet Daniela
membru nou

Mesaje: 2
Data de inscriere: 27/01/2010

Sus In jos

Re: Sa analizam Cartea Rosie a Republicii Moldova

Mesaj  andriananovac la data de 27/1/2010, 22:15

Cartea Roşie a Moldovei cuprinde toate speciile pe cale de dispariţie din Basarabia şi fâşia din partea stângă a Nistrului. Aici nu sunt incluse toate speciile din Cartea Roşie. În Cartea Roşie sunt:
126 specii de plante, dintre care:
81 specii de angiosperme,
1 specie de gimnosperme,
9 specii de pteridofite,
10 specii de briofite,
16 specii de lichenofite,
9 specii de micofite;
116 specii de animale, dintre care:
14 specii de mamifere,
39 specii de păsări,
8 specii de reptile,
1 specie de amfibieni,
12 specii de peşti,
1 specie de ciclostomate,
37 specii de insecte,
1 specie de crustacee,
3 specii de moluşte.

andriananovac
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje: 529
Data de inscriere: 18/01/2010
Varsta: 17
Localizare: Balti

Sus In jos

o specie pe cale de disparitie din Cartea Rosie

Mesaj  Gabriela.Lopotenco la data de 28/1/2010, 18:50

Ficaria verna (Untisor)
Perena. Planta glabra, de 15-30 cm inaltime, cu tulpina dezvoltata, cu frunze pana aproape de floare, ascendenta sau ramificata, cu fibre radicale tuberizate; tuberculii de forma ovoida sau mai mult sau mai putin alungita, brun deschisi. Frunze carnoase, lucioase, rotund sau triunghiular cordate, cele inferioare lung petiolate, cele superioare scurt petiolate si unghiular cordate. Lobii bazali ai laminei indepartati sau se ating.

La subtioara frunzelor se dezvolta adesea muguri mici, ovoizi (bulbili) prin care planta se inmulteste vegetativ. Florile de 2,5-3,5 cm in diametru. Sepale trei, subtiri, galbui-albe sau galbui-verzi, pieloase, glabre. Petale 8-12, galbene, lucioase, alungit eliptice, lungi de 10-18 mm si late de 4-7 mm, la baza cu gropite nectarifere acoperite cu solzi. Nucule mai mult sau mai putin rotunde invers ovate, spre baza ingust alungite, la partea superioara umflate, cu cioc foarte scurt, putin ascutit sau obtuz.

Statiunea In paduri, tufisuri, livezi, parcuri si gradini, pe sol umed, in regiunea de campie.Intrebuintari Frunzele tinere se intrebuinteaza ca salata. In timpul coacerii fructului, planta - dupa unele date - devine toxica. Radacinile, frunzele si tulpinile mai inainte se intrebuintau in medicina contra bolilor de piele, hemoroizilor, scorbutului sub numele de "Radix et Herba Chelidonii minoris".

Ranunculus auricomus(Nume derivat de la cuvantul latin "rana" - broasca, deoarece multe specii de Ranunculus cresc in locuri apoase, unde traiesc si broastele).

Planta perena, inalta de 15-50 cm, cu rizom scurt, vertical, cu radacini fibroase foarte numeroase, la colet adeseori cu resturile fibroase ale frunzelor vechi. Frunze bazale 1-3, lung petiolate, cu limb rotund, cordat sau reniform, mici sau mijlocii, late de 2-5,5 cm, cu sinul bazal larg deschis, de obicei nedivizate, de jur imprejur dens si marunt sau mai dur dintate, adeseori la varf cu 1-3 dinti mai mari, glabre sau mai mult sau mai putin pubescente.

Tulpina cu 1-3 ramuri, sub ramuri cu frunze tulpinale sectate pana la baza, cu lacinii (segmente) mai mult sau mai putin semiverticilate sau iesind dintr-o vagina comuna oblanceolate, atenuate spre baza sau liniare, decrescente; cele de la frunzele inferioare deseori cu trei sau mai multi dinti, uneori dintate numai unilateral, cele de la frunzele superioare cu margini mai mult sau mai putin intregi.

Uneori sub floare se afla frunze bracteante, uniforme, trilobate sau trisectate, rareori intregi. Peduncul alungit, adpres paros. Flori de 1,5-2 cm in diametru. Sepale 5, lat eliptice, in forma de luntre, membranos marginate, paroase. Petale mai lungi decat caliciul, cateodata lipsesc, sau se dezvolta numai 1-3. Stamine numeroase, cu antere liniare, atenuate treptat in filament. Apocarp ovat, cu receptacul scurt si paros. Nucule lungi de circa 3 mm, paroase, cu laturi convexe, muchii abia accentuate si rostru incovoiat.

Gabriela.Lopotenco
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje: 628
Data de inscriere: 18/01/2010
Varsta: 17
Localizare: Moldova.Balti

Sus In jos

iata planta despre care am povestit

Mesaj  Gabriela.Lopotenco la data de 28/1/2010, 19:09


Gabriela.Lopotenco
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje: 628
Data de inscriere: 18/01/2010
Varsta: 17
Localizare: Moldova.Balti

Sus In jos

Re: Sa analizam Cartea Rosie a Republicii Moldova

Mesaj  Ana Hrapov la data de 28/1/2010, 19:13

O specie comuna, Ranunculus ficaria (syn. Ficaria verna - Untisor sau Salatica) iar in zone impadurite, aceasta fiind o specie endemica in Carpatii de E si S , se gaseste doar in Romania ).

Ana Hrapov
Admin
Admin

Mesaje: 203
Data de inscriere: 18/01/2010
Varsta: 43
Localizare: Bălti

http://www.geografie.trei.ro

Sus In jos

File din Cartea Rosie

Mesaj  andriananovac la data de 29/1/2010, 21:49

Grupa plantelor rare din Cartea Rosie a Republicii Moldova depaseste cifra de 500 specii si spre regret, numarul taxonilor din diverse categorii de periclitate se afla in continua crestere. Mai cu seama, se majoreaza numarul speciilor din categoriile "critic periclitat", "periclitat" si "vulnerabil".
Patrimoniul vegetal spontan al republicii s-a pomenit in starea alarmanta din cauza a doua grupe de factori: activitatile umane ce duc la distrugerea habitatelor populatiilor vegetale si expansiunea speciilor de plante invazive, atat in ecosistemele terestre (forestiere, stepice, de lunca) cat si acvatice. Genofondul floristic este afectat esential si de procesele de erodare prin diminuarea numerica a plantelor si populatiilor acestora.FD

andriananovac
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje: 529
Data de inscriere: 18/01/2010
Varsta: 17
Localizare: Balti

Sus In jos

Plantele rare din flora spontana a Republicii Moldova

Mesaj  Gabriela.Lopotenco la data de 1/2/2010, 13:12

Patrimoniul vegetal spontan al republicii s-a pomenit in starea alarmanta din cauza a doua grupe de factori: activitatile umane ce duc la distrugerea habitatelor populatiilor vegetale si expansiunea speciilor de plante invazive, atat in ecosistemele terestre (forestiere, stepice, de lunca) cat si acvatice. Genofondul floristic este afectat esential si de procesele de erodare prin diminuarea numerica a plantelor si populatiilor acestora.

Una din problemele principale si stringente ce tine de conservarea speciilor de plante rare este evidentierea proceselor dinamico-corologice a populatiilor speciilor rare si elaborarea masurilor de stopare a diminuarii populatiilor taxonilor periclitati si expansiunii populatiilor speciilor agresive, netipice biocenozelor native.

In lista speciilor rare caracterizate succint in continuare, s-au incadrat aproape toate speciile ocrotite de stat (OS) si toti taxonii din Cartea Rosie a Republicii Moldova, ed.II (CRM), unele specii rare comune atat cu Lista Rosie de plante superioare a Romaniei (LRR), cat si Cartea Rosie a Ucrainei (CRU).

Unele specii (Allium ursinum, Convallaria majalis, speciile de Corydalis s.a.) destul de frecvente in habitatele naturale sunt incluse in lucrarea de fata deoarece populatiile lor, sub influenta factorilor antropici, se afla in continua diminuare. Rolling Eyes Crying or Very sad

Gabriela.Lopotenco
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje: 628
Data de inscriere: 18/01/2010
Varsta: 17
Localizare: Moldova.Balti

Sus In jos

Ranunculus auricomus

Mesaj  Gabriela.Lopotenco la data de 1/2/2010, 21:05

(Nume derivat de la cuvantul latin "rana" - broasca, deoarece multe specii de Ranunculus cresc in locuri apoase, unde traiesc si broastele).

Planta perena, inalta de 15-50 cm, cu rizom scurt, vertical, cu radacini fibroase foarte numeroase, la colet adeseori cu resturile fibroase ale frunzelor vechi. Frunze bazale 1-3, lung petiolate, cu limb rotund, cordat sau reniform, mici sau mijlocii,late de 2-5,5 cm , cu sinul bazal larg deschis, de obicei nedivizate, de jur imprejur dens si marunt sau mai dur dintate, adeseori la varf cu 1-3 dinti mai mari,glabre sau mai mult sau mai putin pubescente. Tulpina cu 1-3 ramuri, sub ramuri cu frunze tulpinale sectate pana la baza, cu lacinii (segmente) mai mult sau mai putin semiverticilate sau iesind dintr-o vagina comuna oblanceolate, atenuate spre baza sau liniare, decrescente; cele de la frunzele inferioare deseori cu trei sau mai multi dinti, uneori dintate numai unilateral, cele de la frunzele superioare cu margini maimult sau mai putin intregi. Uneori sub floare se afla frunze bracteante, uniforme, trilobate sau trisectate, rareori intregi. Peduncul alungit, adpres paros. Flori de 1,5-2 cm in diametru. Sepale 5, lat eliptice, informa de luntre, membranos marginate, paroase. Petale mai lungi decat caliciul, cateodata lipsesc, sau se dezvolta numai 1-3. Stamine numeroase, cu antere liniare, atenuate treptat in filament. Apocarp ovat, cu receptacul scurt si paros. Nuculelungi de circa 3 mm, paroase, cu laturi convexe, muchii abia accentuate si rostru incovoiat.
Statiunea In livezi si locuri ierboase, paduri luminoase, in regiunea de campie.

Gabriela.Lopotenco
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje: 628
Data de inscriere: 18/01/2010
Varsta: 17
Localizare: Moldova.Balti

Sus In jos

Zbîrciog-de-stepă

Mesaj  andriananovac la data de 2/2/2010, 20:38


andriananovac
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje: 529
Data de inscriere: 18/01/2010
Varsta: 17
Localizare: Balti

Sus In jos

În Cartea roşie sunt înscrise şi animale rare

Mesaj  Vladislav Hrapov la data de 2/2/2010, 21:50

Dihor de stepa Mustela eversmanni
Ordinul Carnivore
Familia Mustelide (Mustelidae)


S. Specie periclitata efectivul careia s-a redus brusc.

RASPANDIREA. in Republica Moldova populeaza landsafturile deschise ale stepelor Baltiului si Bugeacului, precum si suprafetele neimpadurite din zona centrala. in afara republicii este raspandita in Ucraina, Caucazul de Nord, Kazahstan si spre est - pana in

HABITATUL. Fopulea/a' suprafetele intelenite de stepa, lizierele si terenurile necultivate, pasunile. in conditii naturale dihorul-de-stepa foloseste ca adapost galeriile tistarilor si harciogilor, pe care le largeste.

FACTORII LIMITATIVI. Destelenirea terenurilor; reducerea numarului de tistari - una dintre componentele principale ale hranei speciei.

PARTICULARITATILE BIOLOGICE. Se remarca schimbarea sezoniera a biotopurilor, care este in functie de prezenta hranei. Primavara si vara dihorii se stabflesc , in coloniile tistarilor, toamna si iarna - in locurile de concentrarea muridelor din biotopurile naturale si in vecinatatea localitatilor. Puii se nasc in lunile aprilie-mai (3-4) si traiesc impreuna cu parintii pana toamna tarziu. (2)

REPRODUCEREA IN CAPTIVITATE. Se reproduce usor.

STAREA DE PROTECTIE. Este ocrotit conform legislatiei in cadrul rezervatiei stiintifice "Codru", unde se afla in numar neinsemnat.

MASURILE DE PROTECTIE. Orga nizarea rezervatiilor naturale in locurile de reproducere a speciei si interzicerea vanatului.

Vladislav Hrapov
membru activ
membru activ

Mesaje: 52
Data de inscriere: 30/01/2010
Varsta: 13
Localizare: Moldova Bălţi

Sus In jos

Dihore animal introdus în Cartea Roşie

Mesaj  Vladislav Hrapov la data de 2/2/2010, 21:56


Vladislav Hrapov
membru activ
membru activ

Mesaje: 52
Data de inscriere: 30/01/2010
Varsta: 13
Localizare: Moldova Bălţi

Sus In jos

Cartea Rosie” a Republicii Moldova va fi editata o data la 10 ani

Mesaj  Gabriela.Lopotenco la data de 3/2/2010, 20:32

O comisie nationala de experti in ecologie urmeaza sa asigure, incepind cu anul curent, editarea, o data la 10 ani, a „Cartii Rosii” a Republicii Moldova.

Reprezentantii Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale au comunicat, in cadrul unei conferinte de presa, ca, la inceputul lunii februarie a anului curent, a intrat in vigoare Legea cu privire la „Cartea Rosie”, care este primul act oficial de acest tip. Potrivit lor, documentul stabileste normele juridice in domeniu, inclusiv atributiile autoritatilor publice de toate nivelurile si a institutiilor stiintifice.

in urmatorii 5 ani, membrii comisiei vor examina situatia speciilor de animale si plante rare, a celor aflate pe cale de disparitie si vor elabora proiectul celei de a treia editii a „Cartii Rosii”. Totodata, ei urmeaza sa identifice speciile de plante si animale care au aparut pe teritoriul Republicii Moldova in ultimii ani, dupa o perioada indelungata de disparitie, si care de asemenea vor fi introduse in noua editie.

Prima editie a „Cartii Rosii” a aparut in 1976 si include aproximativ 50 specii de plante si animale rare, pe cale de disparitie. A doua editie a aparut in anul 2001 si include 270 specii de plante si animale.

Gabriela.Lopotenco
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje: 628
Data de inscriere: 18/01/2010
Varsta: 17
Localizare: Moldova.Balti

Sus In jos

Informatie!

Mesaj  andriananovac la data de 6/2/2010, 19:55

A aparut editia a doua a "Cartii Rosii a Republicii Moldova". Editura "Stiinta" din Chisinau a scos de sub tipar cea de-a doua editie a Cartii Rosii a Republicii Moldova cu un tiraj de 1000 de exemplare. Lansarea acestei lucrari a avut loc la Ministerul Ecologiei, Constructiei si Dezvoltarii Teritoriului. Prof. lon Dediu, membru corespondent al A.S. a R.Moldova mentioneaza, ca prezenta editie a Cartii Rosii a Republicii Moldova este un document elaborat pe o solida baza stiintifica, in care este caracterizata starea actuala a speciilor critic periclitate, periclitate si vulnerabile ale faunei si florei salbatice. Astfel va fi posibila prognozarea si elaborarea unor actiuni concrete privind conservarea, reproducerea si valorificarea rationala a acestor specii. Pentru fiecare specie de animale sau plante este rezervata o pagina de carte, care include denumirile latina si romana ale speciei, imaginea speciei in cauza, harta cu aria de raspandire in spatiul republicii, descrierea speciei - statutul, raspandirea, habitatul, aspectul cantitativ, factorii limitativi, particularitatile biologice, reproducerea in captivitate (pentru animale), cultivarea (pentru plante), starea si masurile de protectie si sursele de informatie. cheers cheers cheers

andriananovac
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje: 529
Data de inscriere: 18/01/2010
Varsta: 17
Localizare: Balti

Sus In jos

Cartea Rosie

Mesaj  Marina Niculeac la data de 13/2/2010, 20:55

[img][/img]

Marina Niculeac
membru academic
membru academic

Mesaje: 304
Data de inscriere: 09/02/2010
Varsta: 17

Sus In jos

Re: Sa analizam Cartea Rosie a Republicii Moldova

Mesaj  Marina Niculeac la data de 13/2/2010, 20:57

Perena. Planta glabra, de 15-30 cm inaltime, cu tulpina dezvoltata, cu frunze pana aproape de floare, ascendenta sau ramificata, cu fibre radicale tuberizate; tuberculii de forma ovoida sau mai mult sau mai putin alungita, brun deschisi. Frunze carnoase, lucioase, rotund sau triunghiular cordate, cele inferioare lung petiolate, cele superioare scurt petiolate si unghiular cordate. Lobii bazali ai laminei indepartati sau se ating. La subtioara frunzelor se dezvolta adesea muguri mici, ovoizi (bulbili) prin care planta se inmulteste vegetativ. Florile de 2,5-3,5 cm in diametru.Este pe cale de disparitie si inclusa in Cartea Rosie

Marina Niculeac
membru academic
membru academic

Mesaje: 304
Data de inscriere: 09/02/2010
Varsta: 17

Sus In jos

Perena. Planta glabra

Mesaj  Marina Niculeac la data de 13/2/2010, 20:59

[img][/img]

Marina Niculeac
membru academic
membru academic

Mesaje: 304
Data de inscriere: 09/02/2010
Varsta: 17

Sus In jos

LILIECII

Mesaj  Marina Niculeac la data de 14/2/2010, 10:31

Sunt peste 1.100 de specii, cele mai mari atingând chiar 1,5 kilograme, fiind miliarde de exemplare. Una din cinci specii este ameninţată cu dispariţia, din cauza distrugerii habitatelor sau persecutării din partea oamenilor.
Legenda lui Dracula şi celelalte poveşti cu vampiri le-au adus o reputaţie ciudată micilor înaripate. Doar o singură specie se hrăneşte cu sângele altor animale, cele mai multe “consumând” insecte şi fructe.
Liliecii sunt mari consumatori de insecte, contribuind foarte mult la ţinerea sub control a acestor efective.
De asemenea, sunt şi cele mai numeroase mamifere: unul din cinci mamifere este liliac. Aceste specii joacă un rol important şi în polenizare şi transportarea seminţelor.

Marina Niculeac
membru academic
membru academic

Mesaje: 304
Data de inscriere: 09/02/2010
Varsta: 17

Sus In jos

Pe cale de disparitie

Mesaj  Marina Niculeac la data de 14/2/2010, 10:33

[img][/img]

Marina Niculeac
membru academic
membru academic

Mesaje: 304
Data de inscriere: 09/02/2010
Varsta: 17

Sus In jos

liliecii

Mesaj  Gabriela.Lopotenco la data de 14/2/2010, 18:43

Unicii intre mamifere datorita capacitatii de azbura sustinut, liliecii se gasesc in toate regiunile de uscat, in afara zonelor muntoase inalte.

Se stie ca liliecii exista de cel putin 50 milioane de ani –un schelet aproape complet al unui liliac, cunoscut sub denumirea de Iacronycteris, dateaza chiar din eocen.Avand o lungime a corpului de aproximativ 8 cm, aceasta creatura este atat de similara cu liliecii existenti in prezent incat le dezvaluie oamenilor de stiinta foarte putin despre stramosii acestor vietati sau felul in care si-au insusit arta zborului.Se crede ca stramosii liliecilor au fost un fel de insectivore arboricole.

Gabriela.Lopotenco
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje: 628
Data de inscriere: 18/01/2010
Varsta: 17
Localizare: Moldova.Balti

Sus In jos

liliecii

Mesaj  Gabriela.Lopotenco la data de 14/2/2010, 18:44

Distributia Liliecii se gasesc peste tot in lume inafara de zona arctica, Antarctica si cateva insule izolate din ocean. Toti liliecii mari si unele familii de lilieci mici traiesc numai in emisfera estica, alti lilieci mici – in cea vestica si foarte putine familii au raspandire globala. Se considera ca liliecii au aparut intr-un climat cald, probabil la inceputul Eocenului (cea mai veche fosila de liliac are aproximativ 60 de milioane de ani) si centrul raspandirii lor raman zonele tropicale si subtropicale.

Membrii a 4 familii, toti facand parte din ordinul Microchiroptera, traiesc in regiuni temperate, si numarul speciilor scade pe masura ce zona respectiva este mai aproape de poli. Numai membrii a 2 familii ajung in regiunile subarctice dar si acestea numai vara. Marimea Megaliliecii cuprind cei mai mari lilieci cunoscuti ca “vulpile zburatoare” din Africa, India si Australo-Malaiezia, numiti asa din cauza boturilor lungi , asemanatoare cu ale vulpilor. Sunt cunoscuti si ca “liliecii de fructe “ datorita hranei bazata pe fructe, au ochi mari si urechi mici spre deosebire de cei care mananca insecte care au capetele mai plate si excrescente complexe in jurul narilor si gurii. Cel mai mare liliac este Pteropus (anvergura aripilor de 1,7m si lungimea de 45 cm ), care traieste in sudul Asiei, in Java .

Desi multe specii de megelilieci sunt mai mici decat cei mai mari microlilieci , impartirea in ordine se face pe baza formei dintilor si a diferentelor de schelet . Cel mai mic liliac , Craseonycteris thonglongyai (“liliacul cu nas de porc”), are 2,9-3,3 cm lungime , anvergura aripilor de 15 cm si greutatea de 2 g . Diferentele dintre cele doua subordine sunt de fapt suficiente ca sa sugereze ca au origini evolutionare diferite, cei din ordinul Megachiroptera fiind aparuti mult mai recent decat ceilalti.

Gabriela.Lopotenco
membru profesoral
membru profesoral

Mesaje: 628
Data de inscriere: 18/01/2010
Varsta: 17
Localizare: Moldova.Balti

Sus In jos

Pagina 1 din 2 1, 2  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum