Incalzirea globala a Pamintului

Pagina 2 din 3 Înapoi  1, 2, 3  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Incalzirea globala a Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 30/11/2012, 20:28

Rezumarea primului mesaj :

In ultimul timp se observa o crestere globala temperaturii pe pamint,ceea ce nu poate fi neglijat caci aceasta poate adune mari dauni Pamintului.

Încălzirea globală este fenomenul de creștere continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum și a apei oceanelor, constatată în ultimele două secole, dar mai ales în ultimele decenii. Fenomene de încălzire globală au existat dintotdeauna în istoria Pământului, ele fiind asociate cu fenomenul cosmic de maximum solar, acestea alternând cu mici glaciațiuni terestre asociate cu fenomenul de minimum solar.[1]
Temperatura medie a aerului în apropierea suprafeței Pământului a crescut în ultimul secol cu 0,74 ±0,18 °C.[2]
Dacă fenomenul de încălzire observat este cvasi-unanim acceptat de oamenii de știință și de factorii de decizie, există diverse explicații asupra cauzelor procesului. Opinia dominantă este că încălzirea se datorează activității umane, în special prin eliberarea de dioxid de carbon în atmosferă prin arderea de combustibili fosili.
Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei (engleză Intergovernmental Panel on Climate Change) afirmă că „cea mai mare parte a creșterii temperaturii medii în a doua jumătatea a secolului al XX-lea se datorează probabil creșterii concentrației gazelor cu efect de seră, de proveniență antropică.[2] Ei consideră că fenomenele naturale ca variațiile solare și vulcanismul au avut un mic efect de încălzire până în anii 1950, dar după efectul a fost de ușoară răcire.[3][4]
Teoria încălzirii globale antropice este contestată de unii oameni de știință și politicieni, cum ar fi Claude Allègre[5] sau Václav Klaus. Există teoreticieni ai conspirației care cred că totul este doar un pretext al elitelor mondiale de a cere taxe împotriva poluării[necesită citare].
Încălzirea globală are efecte profunde în cela mai diferite domenii. Ea determină sau va determina ridicarea nivelului mării, extreme climatice, topirea ghețarilor, extincția a numeroase specii și schimbări privind sănătatea oamenilor. Împotriva efectelor încălzirii globale se duce o luptă susținută, al cărei aspect central este ratificarea de către guverne a Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiei poluanților care influențează viteza încălzirii.
avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos


Re: Incalzirea globala a Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 30/11/2012, 21:18

Mini-submarine în stomacurile vacilor: oricât ar părea de ciudat, ar putea fi o soluţie pentru combaterea încălzirii globale
Prin introducerea unor dispozitive electronice în sistemul digestiv al vacilor şi legarea acestor dispozitive într-o reţea wireless, cercetătorii australieni speră să reducă emisiile de gaze cu efect de seră.
Vacile şi alte rumegătoare, crescute în număr enorm astăzi pentru a satisface cererea globală de carne, contribuie intens la încălzirea globală.. În tubul digestiv al acestor animale, bacterii specifice intervin în procesul de digestie, descompunând materia vegetală înghiţită de vaci. Iar unul dintre produsele acestui proces complex este metanul - un gaz cu puternic efect de seră - pe care vacile îl elimină permanent din tubul digestiv (mai ales prin eructaţii).

Prin selecţionarea unor rase de vite "cu emisii scăzute de metan" şi prin modificarea practicilor de creştere - mai ales a alimentaţiei - s-ar putea reduce cantitatea de metan eliminată de vite cu până la 50%, afirmă Chris McSweeny, cercetător la CSIRO (Commonwealth Scientific and Industrial Research Organisation), Australia.

Problema constă în faptul că e dificil de măsurat cât metan emite fiecare vacă atunci când ele umblă de colo-colo prin ţarc. De aceea, cercetătorii au construit un mic dispozitiv - un mini-submarin - capabil să detecteze cantitatea de metan produs în stomacul vacilor. Câte un astfel de dispoziv acoperit cu un înveliş special, pentru a-l feri de coroziune, ar urma să fie introdus în stomacul fiecărei vaci, iar toate dispozitivele ar fi apoi conectate wireless într-o reţea.

Dispozitivul ar rămâne în stomac timp de câteva săptămâni, măsurând concentraţia metanului cu ajutorul unor senzori cu infraroşii. Cercetătorii speră să afle astfel în ce fel sunt influenţate emisiile de metan de condiţiile existente în stomacul vitelor. Pe baza acestor date, crescătorii ar putea selecţiona exemplarele care produc mai puţin metan şi ar putea ajusta modul de hrănire şi alte aspecte ale creşterii animalelor, astfel încât să reducă rapid producţia de metan în tubul digestiv.
avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Incalzirea globala a Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 30/11/2012, 21:19

Cartofi dulci de două ori mai mari, rezultatul încălzirii globale
Creşterea nivelului de dioxid de carbon din atmosferă poate duce şi la unele lucruri bune cum ar fi: apariţia unor cartofi dulci cu dimensiuni duble.

Majoritatea studiilor care urmăreau efectele dioxidului de carbon din atmosferă asupra culturilor au demonstrat că există o creştere a producţiilor de orez, grâu şi soia. Acum, un nou studiu susţine că al cincilea cel mai important aliment cultivat, din ţările în curs de dezvoltare suferă şi el modificări.

Constatările au venit în urma unor experimente realizate de oamenii de ştiinţă de la Universitatea Hwaii, din Manao. Pentru a vedea atât situaţia actuală, cât şi cea din următorii ani, ei au crescut cartofi sub influenţa a patru concentraţii diferite de CO2: la nivelul actual de 390 părţi pe milion, la 760, 1140 şi la 1520 părţi pe milion.

Studiul a fost realizat în condiţiile în care, până în 2100 de presupune că această concentraţie de CO2 din atmosferă va ajunge undeva între 500 şi 1000 de părţi pe milion.

În cazul ultimului scenariu, în care cartofii au fost crescuţi într-un mediu cu o concentraţie de 760 de părţi pe milion, oamenii de ştiinţă au constatat că tuberculii au crescut cu 96% mai mult decât în mod normal.

Cu toate acestea, studii anterioare au arătat că odată cu creşterea nivelului de CO2, nivelul de proteine din alimente scade. Prin urmare, vom fi nevoiţi să consumăm mai mult pentru a avea acelaşi aport de vitamine ca în prezent.

avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Incalzirea globala a Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 30/11/2012, 21:21

Banca Mondială avertizează: „Mai avem foarte puţin timp. Lumea trebuie să acţioneze”
Banca Mondială a lansat un nou avertisment, anunţând că temperaturile globale ar putea creşte cu 4 grade Celsius în decursul acestui secol dacă omenirea nu acţionează. Specialiştii BM avertizează că această creştere a temperaturilor globale ar avea consecinţe devastatoare pentru oraşele de coastă şi pentru populaţia săracă de pe glob.

Banca Mondială a cerut factorilor de decizie să acţioneze în privinţa acestei probleme semnificative, anunţând că bunăstarea planetei depinde de eforturile imediate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.


„Timpul rămas este foarte, foarte scurt. Lumea trebuie să acţioneze mult mai agresiv asupra problemei schimbărilor climatice”, a anunţat preşedintele Băncii Mondial, Jim Yong Kim, cu ocazia lansării unui raport pe tema schimbărilor climatice.

„Nu vom reuşi niciodată să punem punct sărăciei pe Terra dacă nu acţionăm împotriva schimbărilor climatice. Această problemă este cea mai mare piedică împotriva justiţiei sociale în ziua de azi”, a anunţat Kim.

Studiul efectuat de experţii Băncii Mondiale a ajuns la concluzia că planeta va înregistra în anii 2060 temperaturi cu 4 grade Celsius peste nivelul înregistrat în epoca pre-industrială dacă guvernele lumii nu acţionează împotriva schimbărilor climatice.

Chiar şi în cazul în care ţările respectă promisiunile pe care le-au făcut în această privinţă, cercetătorii Băncii Mondiale estimează că există 20% şanse ca temperatura globală să crească cu 4 grade Celsius până în 2100, iar o creştere cu 3 grade Celsius este probabilă. Negocierile purtate sub egida ONU au ca obiectiv limitarea creşterii temperaturii globale la doar 2 grade.

„O planetă mai caldă cu patru grade poate şi trebuie evitată. Trebuie să ţinem încălzirea globală sub două grade”, a declarat Kim. „Lipsa unei acţiuni ferme împotriva schimbărilor climatice ameninţă să elimina şansa de prosperitate pentru milioane de oameni şi riscă să elimine progresul realizat în ultimele decenii”, a adăugat şeful Băncii Mondiale.

Temperaturile globale au crescut deja cu aproximativ 0,8 grade Celsius. În ultimul deceniu, de-a lungul planetei au fost înregistrate numeroase recorduri de temperatură, iar dezastrele naturale cu impact extins au devenit mai frecvente.

Raportul BM avertizează că, în cazul în care temperatura globală va creşte cu 4 grade Celsius, regiunile Terrei vor înregistra efecte diferite. Valurile de căldură din Rusia vor deveni un eveniment anual, iar în luna iulie în zona Mării Mediteraneene temperaturile ar putea fi cu 9 grade Celsius mai mari decât în cele mai călduroase zile de astăzi.

De asemenea, aciditatea oceanelor ar creşte într-un ritm fără precedent în istoria planetei, ameninţând recifele de corali ce protejează coastele şi care oferă un habitat pentru nenumărate specii de peşti.

Creşterea nivelului oceanului planetar ar putea duce la inundarea zonelor de coastă, cele mai vulnerabile oraşe aflându-se în Bangladesh, India, Indonezia, Madagascar, Mexic, Mozambic, Filipine, Venezuela şi Vietnam.

„Multe insule mici nu vor mai putea să continue să găzduiască comunităţi. De asemenea, biodiversitatea va fi afectată într-un mod ireversibil”, a mai avertizat Kim.

Încălzirea globală va avea un impact considerabil asupra producţiei de alimente, ceea ce este îngrijorător, deoarece populaţia se află într-o continuă creştere, iar nivelul de trai tot mai ridicat a dus la sporirea numărului de persoane care consumă carne.

Jim Yong Kim, un fizician care a condus Universitatea Dartmouth înainte să devină şeful Băncii Mondiale, subliniază că vasta majoritate a oamenilor de ştiinţă sunt de părere că activitatea umană este cauza schimbărilor climatice. „Ca om care a trăit în lumea ştiinţei foarte mult timp, vă pot spune că este fără precedent ca 97% dintre oamenii de ştiinţă dintr-un domeniu să fie de acord”, spune Kim.

În ciuda consensului ştiinţific, lupta împotriva schimbărilor climatice a întâlnit obstacole politice în mai multe ţări, printre care şi SUA, unde politicienii conservatori se îndoiesc de previziunile cercetătorilor, afirmând totodată că măsurile împotriva schimbărilor climatice ar fi prea costisitoare.

Raportul Băncii Mondiale a fost aplaudat de oamenii de ştiinţă specializaţi în schimbările climatice. „Banca Mondială a făcut un mare serviciu societăţii publicând acest raport”, a comentat Michael Mann, un cercetător de la Pennsylvania State University. „Cei care neagă existenţa încălzirii globale afirmă că este vorba de o «conspiraţie socialistă». Faptul că Banca Mondială – o entitate dedicată capitalismului şi pieţei libere – vorbeşte despre ameninţările schimbărilor climatice şi spune că este urgent să acţionăm împotriva lor arată că aceste acuzaţii nu au niciun fundament”, a concluzionat Mann.

avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Incalzirea globala a Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 30/11/2012, 21:23

Încălzirea globală: octombrie, a 332-a lună consecutivă cu temperaturi globale peste medie
În cursul acestui an, nicăieri pe suprafaţa planetei nu au fost înregistrate recorduri de temperaturi scăzute în cursul acestui an. Cu excepţia Alaskăi şi a unei suprafeţe mici din estul Rusiei, pe toată suprafaţa terestră a Terrei au fost înregistrate temperaturi peste medie în 2012.

Statele Unite ale Americii au observat la rândul lor temperaturi record, iar apele din estul SUA au fost şi ele mai calde decât de obicei, ceea ce a facilitat apariţia uraganului Sandy.

Conform NOAA (National Oceanic and Atmospheric Administration), temperatura medie la nivel global înregistrată în luna octombrie 2012 a fost de 14.63°C. Această temperatură medie este cu 0.63°C mai mare decât media înregistrată în secolul al XX-lea, fiind la egalitate cu anul 2008 pe locul 5 în clasamentul celor mai călduroase luni octombrie. Cea mai călduroasă lună octombrie a fost înregistrată în 2003, iar cel mai friguros octombrie în 1912.

Specialiştii de la NOAA anunţă că luna octombrie 2012 a fost cea de-a 332-a lună consecutivă în care temperaturile au fost mai mari decât media.

Cu alte cuvinte, o persoană născută în aprilie 1985 sau mai târziu nu a văzut niciodată în viaţa sa o lună în care temperatura a fost „mai scăzută decât în medie”.

De asemenea, experţii NOAA subliniază că luna trecută a fost martora mai multor evenimente climatice extreme



avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Incalzirea globala a Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 30/11/2012, 21:25

Omenirea a stabilit un nou record: emisiile de dioxid de carbon au atins un nivel fără precedent
Institutul German pentru Energie Regenerabilă (IWR) a dat publicităţii în cursul acestei săptămâni un nou raport referitor la emisiile globale de dioxid de carbon (CO2). Conform datelor institutului, emisiile au crescut cu 2.5% în anul 2011, atingând un nivel record de 34 de miliarde de tone.

„Dacă această tendinţă se va menţine, emisiile totale de dioxid de carbon vor creşte cu încă 20% până în 2020, depăşind 40 de miliarde de tone”, a anunţat Norbert Allnoch, directorul IWR.

China este pe primul loc în clasamentul emiţătorilor de CO2, cu 8,9 miliarde de tone, în creştere de la 8,3 miliarde de tone emise în 2010. SUA s-au clasat pe locul 2, cu 6 miliarde de tone, iar pe următoarele locuri se află India, Rusia, Japonia şi Germania.

Institutul German pentru Energie Regenerabilă a propus în ultimii ani în repetate rânduri adoptarea unor măsuri care să ducă la reducerea folosirii de combustibili fosili şi să stabilizeze emisiile globale de dioxid de carbon. Oficialii IWR propun stabilirea unei legături între emisiile fiecărei ţări şi realizarea unor investiţii obligatorii în echipamente de protejare a climatului şi în energie regenerabilă.

IWR a reiterat această sugestie, adăugând că în continuare nu există consens în eforturile de limitare a emisiilor de dioxid de carbon, deoarece aceste propuneri pun presiune pe politicienii ţărilor poluante, aceştia dorind să protejeze competitivitatea economiilor lor.

În acest moment, emisiile globale de dioxid de carbon sunt cu 50% mai mari decât cele din 1990, acesta fiind nivelul de emisii luat în calcul de Protocolul de la Kyoto. Prima etapă a Protocolului de la Kyoto se încheie pe 31 decembrie, urmând ca apoi să intre în vigoare o nouă etapă.


Ţările colorate în verde au ratificat tratatul de la Kyoto. Cu portocaliu sunt colorate ţările care nu intenţionează să ratifice tratatul, iar cu roşu ţările care s-au retras din tratat

Durata noii etape urmează să fie stabilită în urma unei întâlniri a liderilor din întreaga lume ce va avea loc la Doha, în cursul acestei luni, în cadrul unui summit ONU dedicat combaterii schimbărilor climatice. Summitul liderilor mondiali intenţionează să finalizeze până în 2015 un nou acord referitor la reducerea emisiilor poluante, acesta urmând să intre în vigoare din 2020.



avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Incalzirea globala a Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 30/11/2012, 21:26

Un nou raport oferă o concluzie îngrijorătoare pentru omenire: „Am trecut de pragul critic”
Planeta se îndreaptă cu paşi repezi spre schimbări climatice cu efecte devastatoare, urmând ca în acest secol temperaturile globale să crească cu până la 6 grade Celsius, concluzionează un nou raport elaborat de PricewaterhouseCoopers, cea mai mare companie de servicii profesionale din lume. Cauza acestei încălziri globale periculoase este eşecul guvernelor în a găsi alternative la combustibilii fosili.

Studiul elaborat de PwC a ajuns la concluzia că este aproape imposibil ca încălzirea globală înregistrată până în 2100 să fie limitată la două grade Celsius, pragul maxim care limitează consecinţele devastatoare şi neprevăzute ale schimbărilor climatice. Analizând ritmul în care principalele economii ale planetei au redus emisiile de dioxid de carbon, specialiştii PwC au ajuns la concluzia că este deja prea târziu pentru a mai putea atinge ţinta de 2 grade Celsius stabilită de Comitetul Interguvernamental privind Schimbarea Climei.

Pentru a nu depăşi plafonul de 2 grade Celsius, economia globală ar trebui să atingă o rată a „decarbonizării” de 5.1% pe an în fiecare din următorii 39 de ani. Acest ritm nu a fost niciodată atins de când aceste statistici sunt înregistrate, de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.


„Chiar dacă am rata decarbonizării ar fi de două ori mai mare decât cea înregistrată astăzi, tot am emite suficiente gaze cu efect de seră pentru a duce la o creştere a temperaturilor globale de 6 grade Celsius până la finalul secolului. Ca să avem mai mult de 50% şanse să atingem plafonul de 2 grade Celsius ar trebui să avem un ritm al decarbonizării de şase ori mai mare decât cel înregistrat astăzi”, a explicat Leo Johnson, partener PwC specializat în climate change şi sustenabilitate.

„A sosit momentul să ne facem planuri pentru o lume mai caldă. Am trecut de pragul critic”, a spus Johnson.

„Nu este vorba despre vreo tactică de şoc, ci de simple calcule matematice. Ne îndreptăm rapid spre un tărâm neştiut, care va solicita inovaţii tehnice şi transformări greu de imaginat. Indiferent de scenariu, nu putem continua ca până acum. Un lucru este clar: companiile, guvernele şi comunităţile din întreaga lume sunt obligate să îşi facă planuri pentru o lume mai caldă – nu doar cu 2°C, ci cu 4°C sau chiar 6°C”, a concluzionat specialistul.

Autorul Mark Lynas a explicat în cartea Six Degrees: Our Future on a Hotter Planet că o creştere a temperaturii globale cu 4-5 grade Celsius ar transforma o bună parte din sudul Europei, nordul Africii şi Orientul Mijlociu în regiuni în care va deveni imposibil de locuit din cauza secetelor şi a căldurii excesive. O încălzire globală de 5-6 grade Celsius ar duce la temperaturi medii mai mari decât cele înregistrate în ultimii 50 de milioane de ani. Nivelul oceanului planetar va creşte atât de repede, încât oraşele aflate pe coaste vor fi abandonate rapid. O încălzire globală mai mare de 6 grade Celsius va duce la dispariţia a peste 90% din speciile de pe Terra, se arată în cartea lui Lynas.



avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Incalzirea globala a Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 30/11/2012, 21:28

Pentru prima dată în istoria omenirii, o ţară obţine 100% din energia electrică necesară de la Soare
Tokelau, o naţiune din Pacificul de Sud compusă din câţiva atoli, se poate alimenta integral cu energie solară, devenind prima naţiune care reuşeşte acest lucru.

Un proiect solar cu o capacitate totală de un megawatt a fost finalizat pe cei trei atoli, acesta oferind celor 1.400 de locuitori ai ţării 150% din necesarul de energie electrică. Tokelau Renewable Energy Project este compus din 4.032 de panouri fotovoltaice şi 1.344 de baterii alimentate de generatoare ce folosesc biocombustibil din nuci de cocos, fiind unul dintre cele mai mari proiecte solare de pe Terra.

Proiectul a costat 7,5 milioane de dolari, o sumă colosală în comparaţie cu PIB-ul micuţei naţiuni, care este de doar 300.000 de dolari. Cu toate acestea, oficialii anunţă economiile realizate datorită faptului că nu vor mai fi nevoiţi să importe benzină şi motorină vor compensa costurile ridicate.

Planul iniţial era ca acest proiect să genereze doar 93% din energia electrică necesară, urmând ca restul să fie obţinută prin arderea uleiului de cocos. Panourile pot genera însă 150% din necesarul de energie al celor din Tokelau, astfel că uleiul de cocos va fi folosit doar în cazul zilelor noroase şi în situaţiile de urgenţă.

Capacitatea totală a reţelei din Tokelau a fost estimată la 1.400 de megawaţi-oră, reducând cu mai bine de 950 de tone emisiile anuale de dioxid de carbon. Chiar dacă Tokelau nu contribuie foarte mult la emisiile de gaze cu efect seră, problema încălzirii globale este una acută pentru locuitorii acestor atoli. La fel ca celelalte insule din Oceanul Pacific, Tokelau este ameninţată de creşterea nivelului oceanului planetar. Anumite părţi ale insulelor ar putea supravieţui apelor aflate în creştere, însă izvoarele de apă potabilă au început deja să fie contaminate cu apă sărată din cauza creşterii nivelului oceanului.

Tokelau nu este o ţară independentă, ci un teritoriu al Noii Zeelande ce cuprinde 3 atoli de corali aflaţi la jumătatea distanţei dintre Noua Zeelandă şi Hawaii. Suprafaţa naţiunii nu depăşeşte 10 kilometri pătraţi, iar populaţia este doar 1.400 de persoane. Economia depinde de comerţul cu timbre şi cu site-uri de Internet – în 2012, o şesime din PIB s-a datorat vânzărilor de site-uri din domeniul .tk.


Ca urmare a economiei de mici dimensiuni, Tokelau depinde de asistenţa financiară oferită de Noua Zeelandă. Deoarece Tokelau cheltuia peste 800.000 de dolari anual pe importul de combustibil pentru generatoare, panourile solare reprezintă un pas important spre independenţa energetică. Acest lucru va permite naţiunii să devină autonomă, având posibilitatea de a se autoguverna (cu excepţia probemelor de politică externă, are vor rămâne în sarcina Noii Zeelande).

Alte ţări care îşi obţin o bună parte din energie din surse regenerabile sunt Paraguay (ce se remarcă prin numărul mare de baraje hidroelectrice) şi Islanda (energie geotermală şi hidroelectrică).



avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Incalzirea globala a Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 30/11/2012, 21:41

Banane în loc de cartofi: schimbările climatice ar putea modifica profund agricultura lumii
Plantele tropicale ar putea deveni surse esenţiale de hrană pentru milioane de oameni din ţările dezvoltate, din cauza încălzirii globale care va determina o modificare a sortimentului de plante cultivate.

Oamenii vor trebui să se adapteze la meniuri noi, variate, pe măsură ce culturile agricole tradiţionale se vor confrunta cu dificultăţi induse de climă.

Experţi din cadrul CGIAR (Consultative Group on International Agricultural Research) afirmă că, în câteva decenii, în multe ţări dezvoltate peisajul agricol ar putea fi foarte diferit de cel de azi; astfel, bananele ar putea înlocui cartoful, ca sursă esenţială de carbohidraţi, iar pe măsură ce temperaturile cresc, va creşte şi importanţa unor plante precum cassava (numită şi manioc; este o plantă tropicală de la care se consumă rădăcina bogată în amidon) şi Vigna unguiculata (o specie de leguminoase, înrudită cu fasolea şi mazărea, mult cultivată azi în zonele tropicale semi-aride, deoarece este rezistentă la secetă).

Experţii au elaborat predicţii privind efectele schimbpărilor climatice asupra 22 dintre cele mai importante plante cultivate în prezent.

Ei prevăd, pentru multe ţări dezvoltate, o scădere a recoltelor celor mai importante 3 culturi, din punct de vedere al numărului de calorii furnizate: porumb, orez şi grâu.

Cartoful, care creşte bine într-un climat mai răcoros, va avea, de asemenea de suferit, pe măsură ce temperaturile cresc şi vremea devine mai capricioasă.

Autorii raportului susţin că aceste schimbări ar putea deschide calea spre trecerea la alte culturi, de exemplu banane, care ar putea creşte la latitudini şi chiar altitudini mai mari, acolo unde în prezeunt se cultivă cartofi.

Cu toate că şi cultura bananelor are dificultăţile ei şi anumiţi factori care îi limitează răspândirea, bananele ar putea deveni un bun substitut pentru cartofi, în unele regiuni. (Nu toate bananele sunt dulci; unele varietăţi - numite plantains - sunt mai curând făinoase, asemănătoare ca textură cu cartoful.)

Grâul - descris în raport drept cea mai importantă sursă de calorii şi proteine vegetale, la ora actuală - va avea o soartă dificilă, cred experţii; în ţările în curs de dezvoltare, preţurile mai mari obţinute pentru bumbac, porumb şi soia au determinat deja agricultorii să prefere aceste culturi şi să le aloce terenurile cele mai bune, în vreme ce grâul este tot mai mult cultivat pe terenuri de calitate inferioară, unde va fi mai vulnerabil la stresul provocat de schimbările climatice.

Un înlocuitor al grâului ar putea deveni cassava, care tolerează o varietate mare de condiţii climatice.

Una dintre preocupările specialiştilor este legată de asigurarea necesarului de proteine. Soia, care este o sursă obişnuită de proteine în ziua de azi, este, din păcate, foarte susceptibilă la schimbările climatice. O alternativă ar fi Vigna unguiculata (numită în Africa sub-sahariană „carnea săracului”), rezistentă la secetă, care creşte bine în zone calde, are un conţinut important de proteine în boabe, iar tulpinile sunt şi ele utile, putând fi folosite drept furaj pentru animale. În unele ţări, precum Nigerai şi Niger, mulţi fermieri au trecut deja de la cultivarea bumbacului la cea a plantei Vigna unguiculata.

Raportul precizează că s-ar putea să asistăm şi la schimbări în ceea ce priveşte sursele de proteine animale; de pildă, trecerea la creşterea unor animale mai mici. De altfel, această schimbare e deja pe drum: în sudul Africii, se remarcă o tendinţă recentă a oamenilor de a creşte mai curând capre decât vite, caprele fiind mai uşor de crescut în condiţii de secetă.

avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Incalzirea globala a Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 30/11/2012, 21:48

Cea mai importantă invenţie a deceniului: o companie britanică poate transforma aerul în benzină!
O companie din Marea Britanie a reuşit, în premieră mondială, să producă benzină din aer, folosind o tehnologie revoluţionară ce promite să rezolve criza energetică şi să ajute la reducerea încălzirii globale, prin eliminarea dioxidului de carbon din atmosferă.

Compania Air Fuel Synthesis, din Stockton-on-Tees, a produs cinci litri de combustibil începând cu luna august, când a pus în funcţiune o mică rafinărie care produce benzină din dioxid de carbon şi vapori de apă.

Compania speră ca în următorii doi ani să construiască o rafinărie mult mai mare, care să producă o tonă de combustibil pe zi. De asemenea, Air Fuel Synthesis doreşte să producă combustibil destinat transportului aerian, pentru a permite companiilor din domeniu să-şi reducă „amprenta de carbon”.

Tim Fox, şefului departamentului de energie şi mediu din cadrul Institution of Mechanical Engineers din Londra, a declarat că „sună prea bine ca să fie adevărat, dar e adevărat”. „Am fost acolo şi am văzut cu ochii mei procesul de producţie. Inovaţia lor este că au reuşit să facă acest proces să funcţioneze. Centrala lor pilot capturează aer şi extrage CO2 din el pe baza unor principii cunoscute. Centrala nu foloseşte tehnologii noi, inovaţia lor este faptul că au reuşit să combine mai multe tehnologii pentru a demonstra că acest proces funcţionează”, a explicat Fox.

„Am luat dioxidul de carbon din aer şi hidrogenul din apă şi am transformat aceste elemente în benzină”, a declarat Peter Harrison, directorul general al companiei, care a dezvăluit reuşita în cadrul unei conferinţe găzduite de Institution of Mechanical Engineers.



„Din câte ştim, nimeni altcineva nu a mai reuşit să facă acest lucru, nici în Marea Britanie, nici în alte ţări. Produsul nostru arată şi miroase ca benzina, dar este un produs mult mai curat decât benzina obţinută din petrol fosil”, a declarat Harrison.

„Nu avem nici aditivi, nici celelalte ingrediente neplăcute ce se găsesc în benzina obişnuită, însă produsul nostru poate fi folosit fără probleme într-un motor obişnuit”, a adăugat Harrison. „Acest lucru înseamnă că oamenii pot folosi produsul nostru încă din prima zi, fără a fi nevoiţi să instaleze baterii speciale sau să-şi modifice vehiculul în vreun fel. Astfel, infrastructura existentă poate fi folosită în continuare”, a mai spus şeful companiei.

Capacitatea de a extrage dioxidul de carbon din aer, eliminând astfel principalul gaz cu efect de seră din atmosferă, este principalul obiectiv al tehnologiilor prietenoase cu natura. Dioxidul de carbon este eliberat de oameni în atmosferă în urma arderii combustibililor fosili, precum petrolul sau cărbunii.

Compania britanică face un pas în plus, folosind dioxidul de carbon extras din atmosferă pentru a produce un combustibil care poate fi stocat, transportat şi folosit de motoarele deja existente. Harrison afirmă că această tehnologie are potenţialul de a transforma economia Marii Britanii.

„Credem că până la finalul lui 2014 vom putea produce acest combustibil la o scară comercială. Planul nostru pentru următorii 15 ani este să atingem un nivel de producţie similar cu cel al rafinăriilor de astăzi. Cred că avem potenţialul de a transforma economia acestei ţări prin faptul că vom putea produce combustibilul necesar Marii Britanii aici, fără a mai fi nevoie să apelăm la importuri”, a spus Harrison.

În acest moment, benzina produsă prin tehnologia companiei britanice este costisitoare, astfel că nu reprezintă încă o soluţie pe scară largă. Cu toate acestea, specialiştii afirmă că, în timp, costul oricărei tehnologii noi scade considerabil. Profesorul Klaus Lackner de la Universitatea Columbia din New York a oferit câteva exemple: „Când am cumpărat primul meu CD, în anii '80, costa 20 de dolari să produci unul. Astăzi costul este de 10 cenţi. Costul unui bec a scăzut de 7.000 de ori în ultimul secol”.



avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Incalzirea globala a Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 30/11/2012, 21:50

O idee îndrăzneaţă pentru combaterea încălzirii globale: ecranul din praf de asteroizi
Cercetătorii scoţieni de la Universitatea din Strathclyde cred că un asteroid ar putea fi adus în vecinătatea planetei noastre şi apoi folosit pentru a crea un colosal nor de pulbere care ar ecrana radiaţiile solare.Deoarece asteroidul creează o atracţie gravitaţională, norul de pulbere ar rămâne în apropierea sa, în loc de a se dispersa în spaţiu.

Ideea face parte dintr-o serie de soluţii îndrăzneţe, la scară foarte mare, incluse în domeniul geoingineriei, o abordare tehnologică ce urmăreşte modificarea climei Terrei prin reflectarea, redirecţionarea sau absorbţia radiaţiilor solare.

Norul de praf, care s-ar afla permanent între Soare şi asterorid, ar acţiona ca un filtru, fără a apărea totuşi ca un ecran uriaş care să oprească lumina Soarelui, aşa cum îşi imaginează adesea oamenii.

Totuşi, cercetătorii de la Strathclyde subliniază faptul că ei nu propun nicio soluţie geoinginereasacă în locul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.

"[Implementarea unor soluţii din sfera geoingineriei] ne-ar putea ajuta să câştigăm timp pentru a găsi o soluţie valabilă pe termen lung de a combate schimbările climei terestre. Norul de praf nu este o soluţie permanentă, dar ar putea înlătura efectele schimbărilor climatice pentru o anumită perioadă de timp, pentru a permite mijloacelor cu acţiune mai lentă, precum sechestrarea carbonului, să-şi facă efectul", a explicat Russell Bewick, unul dintre autorii proiectului.

O soluţie propusă anterior implica instalarea unor oglinzi uriaşe în spaţiu, pentru a redirecţiona razele solare, dar construirea şi apoi amplasarea oglinzilor pe orbită - sau construirea lor chiar acolo - ar presupune nişte costuri prohibitive.

O altă soluţie propusă viza, de asemenea, crearea unui ecran de praf care să protejeze Pământul de radiaţii aşa cum o fac norii. Dar un asemenea ecran s-ar dispersa, în timp, din cauza atracţiei gravitaţionale exercitate de Lună, Soare şi planetele din Sistemul Solar.

Astfel, ideea cercetătorilor scoţieni este inovatoare prin faptul că ar folosi câmpul gravitaţional propriu al unui asteroid pentru a ţine pe loc norul de praf, împiedicându-l să se împrăştie în spaţiu.

Asteroidul ar urma să fie plasat în aşa-numitul punct Lagrange L1, un punct din spaţiu în care atracţia gravitaţională a Soarelui şi cea a Pământului se află în echilibru. L1 se găseşte la aproximativ 1,5 milioane km depărtare de Pământ.

Asteroidul ar urma să fie echipat cu un dispozitiv electromagnetic puternic, care ar fi folosit atât pentru a manevra asteroidul, pentru a-l amplasa în poziţia dorită, cât şi pentru a crea, printr-o explozie la suprafaţă, norul de praf care ar forma ecranul.

Cercetătorii consideră că un "candidat" potrivit ar fi Ganymed 1036, cel mai mare dintre asteroizii aflaţi în apropierea Pământului. Conform calculelor, Ganymed ar putea genera un nor de praf suficient de de mare pentru a bloca 6.58% din radiaţia solară care ajunge la Pământ, absolut suficient pentru a contracara nivelul actual al încălzirii globale.

Norul de praf ar avea o masă de 5 cvadrilioane (5.000.000.000.000.000) kg şi o lărgime de aproximativ 2.500 km.

Principala provocare tehnologică ţine de posibilitatea manipulării unui asteroid atât de mare, dar există şi dificultăţi de alt ordin: un asteroid atât de mare aflat în vecinătatatea Terrei ar putea reprezenta un potenţial pericol pentru planetă şi ar putea genera reacţii negative din partea societăţii.

Totuşi, cred oamenii de ştiinţă, având în vedere dezvoltarea tehnologică actuală, în viitorul apropiat asteroizi mai mici ar putea fi "traşi" şi amplasaţi în punctul L1, cu riscuri mult mai mici.

avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Incalzirea globala a Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 30/11/2012, 21:52

Uzinele-frigidere din Antarctica - o soluţie împotriva încălzirii globale?
Sub ameninţarea efectului de seră care încălzeşte planeta, oamenii de ştiinţă propun soluţii originale, uneori atât de îndrăzneţe încât par nebuneşti. Una dintre acestea presupune construirea, pe continentul antarctic, a unor instalaţii care ar extrage dioxidul de carbon din aer şi l-ar transforma în zăpadă, pentru a fi ulterior depozitat în subteran.

Turbine eoliene, puse în mişcare de vânturile puternice de pe continentul antarctic, ar putea produce energia necesară alimentării instalaţiilor de răcire. Acestea ar urma să extragă din aer dioxidul de carbon şi să-l răcească până la solidificare ("zăpadă carbonică"), pentru a-l depozita ulterior.

Dioxidul de carbon contribuie în mod esenţial la efectul de seră, prin faptul că absoarbe căldura, împiedicând disiparea ei şi răcirea suprafeţei Pământului. Creşterea cantităţii de CO2, din cauza activităţilor industriale şi a traficului auto, duce la intensificarea efectului de seră, fenomen considerat responsabil, cel puţin în parte, de creşterile temperaturilor medii la nivel global, observate în ultimele decenii.

Cercetătorii de la Universitatea Purdue, SUA, care au publicat recent un articol pe acestă temă în Journal of Applied Meteorology and Climatology, cred că proiectul uriaşelor "răcitoare" din Antarctica ar putea rezolva în mare măsură problema.

Dioxidul de carbon se solidifică la temperaturi de -140 grade Celsius, mai uşor de atins în Antarctica (unde se înregistrează adesea temperaturi ale aerului de -70 grade Celsius) decât în zonele temperate.

Ar fi, însă nevoie, de un mare număr de astfel de instalaţii, care ar costa foarte mult. Autorii proiectului au calculat că ar fi necesare 446 de unităţi individuale de răcire, care ar folosi un sistem de răcire cu azot lichid în circuit închis şi pentru a căror alimentare ar fi necesare 16 centrale eoliene, cu o producţie de 1200 megawaţi fiecare - o cantitate enormă de energie.

Ţărmurile antarctice ar fi locurile cele mai potrivite pentru amplasarea instalaţiilor de răcire, deoarece acolo bat vânturi puternice, dinspre Polul Sud spre ocean. Dioxidul de carbon solidificat ar fi depozitat în incinte speciale, izolate, iar căldura în exces produsă de instalaţiile de răcire, precum şi o parte din energia electrică, ar putea fi utilizate pentru a asigura confortul în interiorul staţiunilor de cercetări situate în Antarctica.

Un alt proiect la scară mare ce are în vedere răcirea CO2 pentru îndepărtarea sa din atmosferă a fost elaborat de savanţii de la Universitatea din Oregon, SUA. Ei se gândesc să amplaseze instalaţii de răcire în termocentralele pe bază de cărbune, pentru a extrage CO2 din coşurile de fum ale acestora. Răcindu-le cu apă, dioxidul de carbon ar fi adus până la temperatura camerei, după care ar intra în instalaţiile de refrigerare. Electricitatea produsă de aceste termocentrale ar costa cu 25% mai scump, dar cel puţin nu ar afecta negativ mediul, afirmă Russel Donelly, conducătorul studiului pe această temă publicat în Physical Review E.

Proiectele care vizează sechestrarea dioxidului de carbon ca soluţie la acumularea acestuia în atmosferă (ce generează efectul de seră asociat cu încălzirea globală şi alte fenomene precum acidificarea oceanelor) nu sunt ceva nou. În ultimul deceniu au fost propuse mai multe idei (depozitarea subterană, în bazine cu alge şi altele) dar toate s-au lovit de problema eficienţei economice: costurile enorme fac ca aceste proiecte să nu merite investiţia.

Pentru a stimula competiţia şi inovaţia în domeniu, magnatul britanic Richard Branson a instituit un premiu special - Virgin Earth Challenge -, urmând să ofere 25 milioane USD companiei sau grupului care va realiza un proiect viabil, capabil să sechestreze un miliard de tone de CO2 pe an. În noiembrie 2011 au fost aleşi 11 finalişti, dar încă nu a fost desemnat un câştigător.

avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Incalzirea globala a Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 30/11/2012, 21:53

Meteorologii au identificat un eveniment fără precedent ce a avut loc săptămâna trecută
Un val de căldură a fost înregistrat săptămâna trecută în SUA, în micuţul orăşel Needles din statul California înregistrându-se o temperatură-record, de 47,8 grade Celsius.

Specialiştii spun că temperatura ar fi putut fi atins un nivel mai ridicat, însă acest lucru a fost prevenit de o furtună care s-a abătut asupra oraşului. Acest lucru a dus ca lunea trecută, la ora 15:56, să se petreacă un eveniment unic: peste oraş a început să cadă ploaia, deşi temperatura era de 46,1 grade Celsius.

Cea mai mare parte a precipitaţiilor s-a evaporat, deoarece gradul de umiditate din aer era de doar 11%. Meteorologii afirmă că evenimentul ce a avut loc în Needles reprezintă un nou record mondial, fiind cea mai fierbinte ploaie din istoria omenirii. Specialiştii spun că senzaţia creată de ploaia fierbinte ar fi fost una extrem de neplăcută, similară experienţei pe care o putem avea într-o saună încinsă.

Înainte ca evenimentul din Needles să devină cea mai fierbinte ploaie din istoria omenirii, recordul fusese stabilit tot în acest an, pe 5 iunie 2012. În Mecca, Arabia Saudită, în acea zi a plouat, deşi temperatura era de 43 de grade Celsius.

Maximiliano Herrera, un cercetător specializat în studierea recordurilor meteo, afimă că ploaia din Needles reprezintă precipitaţia cu cel mai scăzut nivel de umiditate înregistrat până acum pe Terra.

avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Incalzirea globala a Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 30/11/2012, 21:54

Un studiu asupra încălzirii globale efectuat de un sceptic a ajuns la o concluzie surprinzătoare
Berkeley Earth Surface Temperature Study (BEST), un studiu coordonat de Richard Muller, un cercetător ce privea cu scepticism teoria conform căreia omenirea este principala cauză a încălzirii globale, a ajuns la o concluzie neaşteptată.

Într-un editorial publicat în jurnalul New York Times, Richard Muller a anunţat rezultatele studiului său, ce a fost finanţat de oameni de afaceri care îi împărtăşeau scepticismul:

„Mă puteţi numi un sceptic convertit. Acum 3 ani am identificat probleme în precedentele studii climatice, probleme care, din punctul meu de vedere, puneau la îndoială existenţa încălzirii globale. Anul trecut, în urma unui studiu intens efectuat alături de alţi 12 cercetători, am concluzionat că încălzirea globală este reală şi că estimările precedente asupra ratei creşterii temperaturii erau corecte. Acum merg mai departe şi spun că oamenii sunt aproape în întregime cauza acestui eveniment”, scrie Muller.

„Rezultatele noastre arată că temperatura medie a Pământului a crescut cu 2,5 grade Fahrenheit în ultimii 250 de ani, dintre care 1,5 grade în ultimii 50 de ani. Cercetarea arată că aproape întreaga creştere observată este provocată de emisia gazelor cu efect de seră de către oameni. Rezultatele noastre sunt mai ferme decât cele ale IPCC, organizaţia ONU care stabileşte consensul mondial asupra încălzirii globale”, a adăugat Muller.

„Studiul Berkeley Earth a folosit metode statistice sofisticate ce ne-au permis să identificăm temperatura la sol înregistrată în istoria recentă. Am analizat cu atenţie toate criticile scepticilor referitoare la încălzirea globală, aspecte precum creşterea temperaturilor în oraşe (am duplicat rezultatele folosind doar date din mediul rural), selecţia datelor (alte studii foloseau date de la maxim 20% din staţiile climatice, noi am folosit aproape 100% din date) sau intervenţia umană. Cercetarea arată că niciunul dintre aceste aspecte nu influenţează concluziile. Datele noastre arată că nici schimbările solare nu pot fi cauza creşterii temperaturii. Cantitatea de dioxid de carbon din atmosferă a fost singura cauză a încălzirii globale pe care studiul nostru a descoperit-o”, explică Muller.

„Ce ne pregăteşte viitorul? Pe măsură ce emisiile de dioxid de carbon se vor accentua, temperatura globală va continua să crească. Mă aştept ca rata încălzirii să continue în acelaşi ritm, de un grad şi jumătate în următorii 50 de ani. Dar, dacă China va continua să înregistreze aceeaşi creştere economică rapidă (în ultimii 20 de ani a crescut în medie cu 10% pe an) şi să folosească cărbuni în cantităţi la fel de mari (de regulă, în fiecare lună mai adaugă un nou gigawatt), atunci această încălzire se va petrece mult mai repede, în mai puţin de 20 de ani”, concluzionează Muller.

avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Incalzirea globala a Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 30/11/2012, 21:55

Seceta va deveni o stare normală, spun oamenii de ştiinţă
Semnele secetei pot fi observate din ce în ce mai des, de la câmpurile uscate şi până la albiile secate ale cursurilor de apă. Toţi cei care au suportat arşiţa ultimelor veri ştiu că vremea este din ce în ce mai dură cu noi. Însă un grup de cercetători a ajuns la concluzia că ceea ce până acum consideram drept cea mai severă secetă din ultimii 800 de ani va deveni ceva normal."Previziunile indică faptul că, până la sfârşitul secolului XXI, acest gen de secetă severă şi de lungă durată va deveni ceva obişnuit", susţine un grup de 10 oameni de ştiinţă de la mai multe universităţi. Mai mult, ceea ce e cu adevărat înspăimântător este faptul că studiul sugerează că seceta aceasta va reprezenta cea mai umedă perioadă a unei epoci cu climat mult mai uscat!

Cu alte cuvinte, specialiştii avertizează că suntem pe cale să ne confruntăm cu o "megasecetă" care va avea un impact major asupra sectorului agricol.

Studiind inelele copacilor, oamenii de ştiinţă au analizat datele referitoare la secetele severe. Astfel, s-a constat că seceta care a însoţit începutul acestui secol s-a deosebit de oricare altă secetă survenită după cea din 1146-1151.

Seceta dintre anii 2000-2004 a afectat sever umiditatea solului, nivelurile râurilor, culturile, pădurile şi păşunile. De asemenea, ea a redus capacitatea solului de a reţine dioxidul de carbon cu aproape 51%. Pe măsură ce copacii, plantele şi culturile se usucă, din ce în ce mai mult dioxid de carbon este eliminat în atmosferă.

În perioada 2001-2002, în Canada, unde seceta nu a fost la fel de dură ca în alte regiuni, producţia agricolă a adus totuşi cu 3,6 miliarde de dolari mai puţin ca în anii anteriori. Confruntându-se cu o astfel de lipsă de hrană şi apă, mulţi crescători de animale au fost nevoiţi să vândă o parte din turme.

avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Incalzirea globala a Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 30/11/2012, 21:57

Cercetătorii au dezvăluit cum poate contribui fiecare dintre noi la salvarea planetei
Oamenii de ştiinţă la Universitatea Exeter din Marea britanie afirmă că cetăţenii ţărilor dezvoltate trebuie să renunţe la jumătatea din cantitatea de carne pe care o consumă pentru a preveni încălzirea globală provocată de agricultură.Reducerea consumului de carne, mai ales cel al cărnii de vită, reciclarea unei cantităţi mai mari de deşeuri şi folosirea unor porţiuni mai mari din terenurile agricole pentru culturile ce pot genera biocombustibili sunt paşi esenţiali pentru combaterea schimbărilor climatice, susţin experţii.

Dacă fermele agricole nu vor deveni mai eficiente, avertizează cercetătorii, populaţia tot mai mare a Terrei va fi imposibil de hrănit, efectul fiind un dezastru ecologic şi un nivel tot mai mare al dioxidului de carbon în atmosferă. Specialiştii estimează că o situaţie în care fermele continuă să prezinte o eficienţă redusă şi consumul de carne rămâne la un nivel ridicat, cantitatea de dioxid de carbon din atmosferă ar creşte cu 55 de părţi per milion (ppm). În schimb, un scenariu cu un consum mai redus de carne şi o eficienţă mai mare a fermelor agricole ar conduce la o reducere cu 25 de ppm a cantităţii de dioxid carbon din atmosferă, suficient pentru a menţine creşterea temperaturii globale sub pragul „de siguranţă” de 2 grade Celsius.

Concret, acest lucru ar însemna ca la nivel global carnea să nu mai reprezinte 16.6% din totalul caloriilor consumate într-o zi, ci doar 15%. În cazul dietei tipice occidentale, acest lucru ar conduce la reducerea cantităţii de carne consumate la jumătate.



Reducerea consumului de carne ar permite ca la nivelul anului 2050, în ciuda unei populaţii de 9,3 miliarde, să fie nevoie de suprafeţe agricole mai mici pentru a creşte hrană pentru animale.

„Sistemul agricol mondial este atât de ineficient încât recoltăm 25% din tot ceea ce creşte pe sol, dar doar 7%--8% din cantitatea recoltată ajunge să fie hrană. Prin eficientizarea agriculturii şi încurajând oamenii să consume mai puţină carne am putea menţine încălzirea globală sub pragul de 2 grade Celsius”, a explicat Tom Powell, unul dintre cercetători.



„Ţinând cont că 78% din terenul agricol cultivat astăzi este destinat creşterii şeptelului, această zonă prezintă potenţialul de a avea un impact colosal în cazul unor schimbări”, a concluzionat profesorul Tim Lenton în studiul publicat în jurnalul ştiinţific Energy and Environmental Science.

avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Incalzirea globala a Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 30/11/2012, 21:59

Vara nu-i ca iarna... dar o influenţează
Din punct de vedere meteorologic, în emisfera nordică a venit vara, însă ceea ce se întâmplă acum în zona arctică s-ar putea să afecteze dramatic prognoza meteo din luna decembrie.Iarna trecută a fost una dintre cele mai călduroase din istoria Statelor Unite, în timp ce Europa de Est era îngropată sub nămeţi şi toate acestea în condiţiile în care, cu un an înainte, situaţia a fost exact invers.

Acum, o cercetare efectuată de oamenii de ştiinţă de la Universitatea Cornell, SUA, a urmărit gradul de severitate a iernii din Europa şi America, ca urmare a topirii gheţarilor din Arctica, pe timpul verii. Creşterea nivelului de topire cauzează schimbări ale curenţilor de aer din atmosferă, afectând astfel temperaturile din timpul iernii din emisfera nordică . În aceste condiţii, se pare că va trebui să ne obişnuim cu o vreme imprevizibilă, spun specialiştii.

Gheaţa marină reflectă lumina solară, doar că, în ultimul timp, din ce în ce mai multă gheaţă se topeşte şi apa oceanelor este expusă. Ea absoarbe lumina şi se încălzeşte, proces ce agravează topirea. Mai mult, toamna, oceanul eliberează în atmosferă excesul de căldură. La rândul său, acest fenomen duce la scăderea diferenţei dintre temperatura din zona arctică şi cea din zonele mai calde, producând, totodată, o scădere a diferenţelor dintre câmpurile de presiune atmosferică în aceste regiuni. În zona arctică, variaţiile presiunii sunt descrise de un index numit Oscilaţia Arctică, în timp ce Oscilaţia Nord-Atlantică descrie modul în care variază presiunea în nordul Oceanului Atlantic, influenţând puternic vremea de pe cele două continente - Europa şi America de Nord.

Această îngustare a diferenţelor dintre cele două oscilaţii modifică modul în care se comportă curenţii de aer în timpul iernii. Aşa se explică vremea ciudată de care am avut parte în ultimele ierni.

Ideea este că temperaturile anormale din timpul iernii (fie prea mari, fie prea scăzute faţă de media obişnuită) sunt provocate de topirea gheţarilor: cu cât se topeşte mai multă gheaţă din zona arctică, pe timpul verii, cu atât mai mult se va schimba direcţia curenţilor de aer, provocând ierni ori foarte calde, ori foarte reci, pe care meteorologii nu le vor putea prezice.

avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Incalzirea globala a Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 30/11/2012, 22:00

Anunţ îngrijorător: nivelul CO2-ului din aer a atins un prag nemaivăzut de 800.000 de ani!
Nivelul principalei substanţe poluante din aer, dioxidul de carbon, a atins un nou prag îngrijorător, anunţă oamenii de ştiinţă.

Staţiile de monitorizare a aerului situate în Arctic au identificat că dioxidul de carbon, principalul gaz vinovat de încălzirea globală, se află în atmosferă în proporţii fără precedent, de 400 de părţi per milion (ppm). Nivelul CO2-ului din aer a crescut într-un ritm accelerat în ultima vreme: dacă acum câţiva ani a depăşit la nivel global pragul de 350 ppm, considerat de oamenii de ştiinţă a fi limita de siguranţă, acum atinge la nivel global 395 ppm. Momentan, doar staţiile de monitorizare din Arctic înregistrează 400 de ppm, însă cercetătorii afirmă că acest nivel va fi înregistrat în scurt timp şi restul lumii.

„Faptul că s-a atins nivelul de 400 ppm este semnificativ. Acest prag ne aduce aminte că nu am rezolvat problema încălzirii globale şi că în continuare ne aflăm în pericol”, a comentat Jim Butler, director al centrului de monitorizare din cadrul NOAA.

Dioxidul de carbon este principalul gaz cu efect de seră, iar cea mai mare parte a CO2-ului rămâne în atmosferă aproximativ 100 de ani; în anumite zone, însă, poate rămâne în atmosferă pentru mii de ani. O parte din dioxidul de carbon din atmosferă este natural, provenind de la plantele şi animalele ce se descompun. Înainte de Revoluţia Industrială, nivelul CO2-ului din aer se ridica la 275 de părţi per milion.

În ultimii 60 de ani, nivelul dioxidului de carbon din aer a atins valori de peste 300, cu excepţia zonelor urbane. Arderea combustibililor fosili (precum cărbunii folosiţi pentru generarea electricităţii şi petrolul, sub forma benzinei) reprezintă principala cauză a creşterii nivelului CO2-ului din aer, creştere provocată de oameni.

Un asemenea nivel al dioxidului de carbon, de peste 400 de părţi per milion, nu a mai fost înregistrat pe Terra de cel puţin 800.000 de ani, afirmă oamenii de ştiinţă.

Acum, însă, înregistrările de la mai multe staţii de monitorizare, printre care cele situate în Alaska, Groenlanda, Norvegia, Islanda şi Mongolia au arătat că atmosfera Pământului a atins din nou acest prag nemaivăzut.

Pieter Tans, cercetător în cadrul National Oceanic and Atmospheric Administration, afirmă că nivelul de 400 ppm este „deprimant”, iar Jim Butler susţine că este „o bornă îngrijorătoare”.

„Ştirea anunţată astăzi, conform căreia staţiile de monitorizare au măsurat concentraţii ale dioxidului de carbon de peste 400 ppm, reprezintă o nouă dovadă a faptului că liderii politici mondiali eşuează în mod catastrofal să adreseze problema schimbărilor climatice”, a comentat fostul vice-preşedinte american Al Gore, un cunoscut militant pentru problemele de mediu, efort pentru care a primit Premiul Nobel pentru Pace. „Istoria nu îi va înţelege şi nici nu îi va ierta”, a adăugat Gore.

avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Incalzirea globala a Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 30/11/2012, 22:02

Gheţarii din Groenlanda se topesc cu 30% mai repede decât acum 10 ani
Gheţarii din Groenlanda se topesc cu 30% mai repede decât acum un deceniu, topirea fiind mai lentă decât cel mai pesimist scenariu imaginat de oamenii de ştiinţă.

Dacă ritmul topirii se va menţine la acest nivel, gheţarii din Groenlanda vor contribui la creşterea nivelului oceanului planetar cu 10 centimetri până în 2100.

Cumulând toate cauzele creşterii nivelului mării, cercetătorii estimează că până la finalul acestui secol oceanul planetar va creşte în înălţime cu 90 de centimetri.

Comentând rezultatele studiului asupra gheţarilor din Groenlanda, Twila Moon, o expertă în studiul gheţarilor de la Universitatea Washington, a declarat că „pe vremuri, «în ritm de gheţar» însemna o mişcare lentă; acest lucru nu mai este valabil astăzi”.

Cercetătoarea spune că studiul indică faptul că „scenariul cel mai pesimist pe care ni l-am imaginat nu pare să se concretizeze în acest moment”. „Aşadar, chiar dacă nu este vorba de o veste bună, nu este nici o veste negativă”, a adăugat Moon.

Calculele au fost realizate în urma studierii din satelit a peste 200 de gheţari. Studiul a fost publicat în prestigiosul jurnal ştiinţific Science.

Rezultatele pot părea încurajatoare dacă sunt comparate cu previziunile făcute în anii precedenţi. În studiu din 2008 afirma că, în cazul scenariului cel mai pesimist, gheţarii din Groenlanda ar putea contribui cu creşterea nivelului oceanului planetar cu până la 49 de centimetri până în 2100.

Gheţarii se topesc în urma temperaturilor mai ridicate înregistrate în timpul verii în Groenlanda, înregistrându-se o creştere medie de 1 grad Celsius în ultimul deceniu.

Un gheţar celebru din nord-vestul Groenlandei, intitulat Jakobshavn, înregistrează o topire accelerată, pierzând 11,3 kilometri pe an. Astfel, gheţarul pierde 1 metru de gheaţă pe oră. Eric Rignot, un specialist în gheţari de la Universitatea California, afirmă că o persoană poate vedea topirea gheţarului privindu-l doar 20 de minute.

avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Incalzirea globala a Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 30/11/2012, 22:03

Combaterea încălzirii globale: transformarea Pământului într-o planetă albă-strălucitoare
Oamenii de ştiinţă au imaginat un proiect care presupune combaterea încălzirii globale prin reflectarea luminii Soarelui.

Proiectul vizează înlocuirea treptată a materialelor utilizate în prezent pentru construirea acoperişurilor şi a drumurilor cu materiale albe sau de culoare deschisă. Astfel, spun creatorii lui, fenomenul de reflectare a luminii solare, numit albedo, ar asigura o răcire considerabilă, care, peste 50 de ani ar fi echivalentă cu o reducere de 25 sau chiar 125 de miliarde de tone de dioxid de carbon.

Trotuarele şi acoperişurile reprezintă mai mult de 60% din suprafeţele urbane, iar ele sunt responsabile pentru atragerea energiei solare şi crearea zonelor fierbinţi. Numite şi insule de căldură, metropolele devin mari consumatoare de energie electrică şi producătoare de smog, fenomen care implică costuri mari în sistemul de sănătate.

Oamenii de ştiinţă au explicat că este nevoie ca preţul materialelor utilizate în procesul de reflectare a luminii solare să nu fie foarte mare, mai ales în condiţiile în care ele vor trebui schimbate sau reparate periodic. Deşi au admis că noile produse ar putea fi mai scumpe decât cele utilizate acum, pe termen lung preţul plătit va fi unul mult mai mic, în comparaţie cu economiile pe care sistemul le va furniza.

Cu toate acestea, mulţi specialişti privesc cu scepticism propunerea. Consultantul francez pe probleme climatice, Jean-Marc Jancovici, susţine că propunerea ar avea efect doar la nivel local. "Dacă scazi semnificativ temperatura la nivel local, prin vopsirea acoperişurilor în alb, asta nu înseamnă că efectul se va extinde şi spre alte zone", a declarat acesta.

Mai mult, conform lui Alfredo Stein de la Centrul de Cercetare Urbană Globală de la Universitatea din Manchester, procesul ar fi unul anevoios în condiţiile în care 70% din case, la nivel mondial, sunt construite şi deţinute de persoane fizice.

avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Incalzirea globala a Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 30/11/2012, 22:04

O banchiză din Antarctica s-a micşorat cu 85%
O banchiză din Peninsula Antarctică, una dintre regiunile cele mai afectate de încălzirea globală, s-a diminuat cu 85% în ultimii 17 ani, anunţă Agenţia Spaţială Europeană.

Imaginile prelevate de satelitul Envisat arată că suparaţa banchizei numite Larsen B a scăzut de la 11.512 kilometri pătraţi, cât avea în 1995, la doar 1.670 kilometri. Larsen B este una din cele trei banchize care se întind de la nord spre sud de-a lungul estului peninsulei, limba de pământ îndreptată spre America de Sud.

Din 1995 până în 2002, Larsen B a suferit mai multe procese de fragmentare, dintre care cel mai dezastruos a fost în 2002, când banchiza s-a înjumătăţit. Şi Banchiza Larsen A s-a rupt în ianuari 2005, iar Larsen C, deşi până acum a fost stabilă, pare să se fi subţiat ca urmare a procesului de topire din timpul verii.

Banchizele sunt suprafeţe plutitoare de gheaţă, ataşate de ţărm şi care sunt create în urma topirii gheţarilor. Oamenii de ştiinţă spun că banchizele sunt extrem de sensibile la schimbările de temperatură din atmosferă şi pot fi erodate de curenţii oceanici mai calzi.

În ultimii 50 de ani, atmosfera din partea nordică a Peninsulei Antartice a înregistrat o creştere a temperaturii de 2,5 grade Clesius, cifre care sunt mult mai mari decât media globală.

avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Incalzirea globala a Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 30/11/2012, 22:06

Încălzirea globală afectează populaţia de gheparzi din Kenya
Cel mai rapid animal din lume îşi pierde capacitatea de a se reproduce din cauza schimbărilor climatice, spun cercetătorii din Kenya.

Oamenii de ştiinţă de la Muzeul Naţional din Kenya au descoperit că masculii de ghepard (Acinonyx jubatus) au dezvoltat unele anormalităţi în ceea ce priveşte calitatea spermei, cauzate de temperaturile tot mai crescute. Mai mult, creşterile de temperatură afectează şi obiceiurile alimentare are gheparzilor.

"Schimbările climatice au contribuit la deteriorarea spermei. Multe exemplare au prea puţini spermatozoizi şi un nivel foarte scăzut de testosteron. Modificările climatice au un impact major şi asupra gazelelor. În aceste condiţii, gheparzii au trebuit să se reorienteze şi să îşi găsească alte surse de hrană, lucru care contribuie la îngreunarea procesului de reproducere", a declarat Risky Agwanda, de la Muzeul Naţional din Kenya. El a adăugat că gheparzii au un număr del spermatozoizilor de 10 ori mai redus decât pisicile.

Gheparzii preferă să vâneze gazela Thomson, care are un nivel ridicat de proteine comparativ cu alte erbivore. Doar că, din cauza încălzirii globale şi a acţiunilor întreprinse de oameni, populaţia de gazele a înregistrat un declin drastic. Pe de altă parte, speciile de gazele se pot încrucişa între ele, făcând ca nivelul de proteine să scadă, a explicat cercetătorul.

În urma unui studiu realizat de specialiştii din Kenya, s-a constat că alte erbivore, precum zebrele nu au un conţinut nutriţional la fel de potrivit pentru gheparzi. Mai mult, s-a observat că în rândul exemplarelor de gheparzi care nu au fost afectaţi de încălzirea globală, o dietă bazată de carne de gazelă le-a îmbunătăţit calitatea spermei.

Oficialităţile anunţă cu îngrijorare că în Kenya mai există doar 1000 de exemplare de gheparzi, comparativ cu anii '80 când aici existau peste 5000.

avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Incalzirea globala a Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 30/11/2012, 22:07

În următorii 90 de ani am putea pierde 900 de specii de păsări tropicale
Până la 900 de specii de păsări terestre din regiunile tropicale ale planetei ar putea să dispară până în 2100, anunţă cu îngrijorare oamenii de ştiinţă.

Cercetătorii spun că acest dezastru se va produce în condiţiile în care temperatura medie la suprafaţa Pământului va creşte cu 3,5 grade Celsius, ceea ce este foarte probabil.

Majoritatea speciilor de păsări sunt sedentarea. Lumea crede că mai toate păsările sunt migratoare şi că, datorită acestui fapt, se vor adapta la schimările climatice, însă acest lucru nu este adevărat. Printre cele mai vulnerabile păsări se află cele care trăiesc în zone montane. Odată cu creşterea temperaturilor, oamenii vor fi tentaţi să populeze zonele montane, iar habitatul acestor păsări va fi distrus.

Şi păsările marine din zonele de coastă sunt vulnerabile pentru că vegetaţia de aici poate fi sensibilă la schimbările de salinitate a apei. de asemenea, în cazul în care pădurile litorale ar fi lovite de uragane sau taifunuri (evenimente din ce în ce mai des întâlnite), habitatul păsărilor ar fi distrus. Mai mult, păsările din regiuni percum bazinul Amazonului sau al fluviului Congo ar putea întâmpina probleme de relocare, în timp ce păsările tropicale din habitatele deschise (savană, deşert) s-ar confrunta cu o micşorare a suprafeţei habitatului. Deşi se presupune că păsările din zonele aride sunt obişnuite cu o climă caldă şi uscată, nici acestea nu vor putea supravieţui în lipsa apei.

"Ştim că majoritatea păsărilor tropicale nu sunt foarte competitive când e vorba despre dispersia populaţiilor, iar acest lucru ar putea reprezenta o problemă mare în viitor, dacă regiunile climatice se vor deplasa cu câteva zeci sau chiar sute de kilometri. În viitor este posibil să fim nevoiţi să luăm măsuri extreme pentru conservarea păsărilor. Unele dintre ele vor trebui translocate", a declarat Mike Crosby de la BirdLife International, organizaţie care luptă pentru conservarea păsărilor.

Pentru a evalua modul în care se vor descura aceste păsări, oamenii de ştiinţă au urmărit cum păsările din grupul manakinilor (aproximativ 45 de specii sud-americane) ar reacţiona la creşterile de temperatură. Rezultatele au arătat că speciile de manakini limitate la zonele de savană şi pădure de joasă altitudine din Brazilia ar fi cele mai afectate, deoarece ar putea pierde până la 80% din habitatul lor. Cca. 20% dintre speciile de manakini din cerrado (savana tropicală din Brazilia) ar dispărea.

"Trebuie să ne pregătim să măsurăm temperaturile şi precipitaţiile în zonele protejate pentru a putea lua măsuri în mod adecvat. Este foarte dificil să prezicem cu exactitate care vor fi urmările", a adăugat Crosby.

avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Incalzirea globala a Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 30/11/2012, 22:13

Geoingineria, soluţia salvatoare pentru Terra?
În ultimii ani, evenimentele asociate schimbărilor climatice au început să-şi facă simţită prezenţa peste tot în lume. De la recordurile de temperatură înregistrate în ultimii ani în numeroase părţi ale planetei (vara anului 2010 a fost cea mai caldă din istoria emisferei nordice) şi fenomenele meteorologice extreme (precum inundaţiile fără precedent din Pakistan şi seceta din China), efectele par de netăgăduit.

Dezbaterile aprinse din ultimii ani pe tema încălzirii globale au fost, în mare măsură, sterile. Chiar dacă reprezentanţii celor mai mari ţări au recunoscut că schimbările climatice provocate de om reprezintă o realitate care va afecta întreaga planetă, discuţiile la nivel global pe această temă nu au produs soluţii. Principala cale de rezolvare a încălzirii globale provocate de om este reducerea emisiilor de gaze poluante ce duc la încălzirea atmosferei. Acest lucru implică renunţarea la utilizarea combustibililor fosili în favoarea energiei regenerabile şi non-poluante, sau cel puţin diminuarea gradului de utilizare a acestora. Deşi s-au făcut paşi în această direcţie, cele mai multe ţări nu par dispuse să reducă nivelul de emisii poluante într-un ritm care să încetinească efectul de încălzire globală.



Tot mai mulţi oameni de ştiinţă din întreaga lume propun o soluţie alternativă (sau cel puţin complementară) pentru a rezolva problemele provocate de schimbările climatice: geoingineria. Ce este geoingineria? Nici mai mult, nici mai puţin decât modificarea directă, la scară largă, a mediului planetar, în scopul contracarării efectelor schimbărilor climatice provocate de om.

Iniţial, această idee părea mai mult o propunere ştiinţifico-fantastică a oamenilor de ştiinţă, iar cei care abordau acest subiect nu erau văzuţi cu ochi buni de către vasta majoritate a cercetătorilor. În ultimii ani, însă, ca urmare a ritmului redus cu care au fost adoptate măsurile de reducere a emisiilor, aceste variante au devenit din ce în ce mai plauzibile.

Organizaţii prestigioase precum The Royal Society, cea mai veche societate ştiinţifică din lume, pledează acum în favoarea geoingineriei, solicitând factorilor de decizie să ia în calcul această variantă drept un plan de rezervă pentru problema încălzirii globale. În 2006, Paul Crutzen, câştigător al Premiului Nobel în Chimie pentru cercetările efectuate asupra găurii din stratul de ozon, a publicat în jurnalul Climatic Change un articol în care anunţa că omenirea ar putea fi nevoită să recurgă la geoinginerie în cazul în care încălzirea globală scapă de sub control.

Mulţi activişti de mediu protestează vehement împotriva geoingineriei, considerând că existenţa acestui plan de rezervă distrage atenţia de la adevărata problemă, reducerea emisiilor de carbon, şi permite părţilor implicate să amâne luarea unor decizii necesare în acest domeniu. Un alt motiv pentru care aceştia se opun geoingineriei este riscul ca aceasta să aibă consecinţe neprevăzute, care să înrăutăţească situaţia.

Cum a apărut, însă, ideea geoingineriei, şi cât de fezabilă este această soluţie?

Istoria geoingineriei

Ideea manipulării pe scară largă a climei unei planete a fost popularizată pentru prima dată de scrierile de tip science-fiction. Acestea au introdus conceptul de terraformare, prin care planete precum Marte erau transformate pentru a deveni locuibile de către oameni.

Cu toate acestea, scriitorii romanelor ştiinţifico-fantastice nu au fost primii care s-au gândit la modificări climatice la nivel planetar. Suedezul Svante Arrhenius, care a trăit între 1859 şi 1927, a fost primul om de ştiinţă care a recunoscut legătura dintre dioxidul de carbon şi efectul de seră, acesta realizând în 1896 că folosirea cărbunelui pe scară largă drept sursă de energie va conduce la încălzire globală. Arrhenius a luat în calcul ipoteza arderii a unei cantităţi mai mari de cărbune, pentru a crea un efect de seră care să facă iernile suedeze mai puţin neplăcute.

Sovieticii au fost primii care s-au gândit să pună în practică geoingineria, cercetătorii din URSS propunând în anii 1960 mai multe metode prin care tundra îngheţată să fie încălzită, pentru a fi transformată în teren fertil care să poate fi folosit în agricultură.

Astăzi, oamenii de ştiinţă dedicaţi studiului climei afirmă că o creştere a temperaturii la nivel global cu mai mult de 2 grade Celsius ar putea avea consecinţe devastatoare, fiind imperios necesar ca acest eveniment să fie evitat. Ultimele estimări ale specialiştilor arată că o reducere cu 50% a emisiilor de dioxid de carbon până în 2050 ar fi insuficientă pentru a menţine încălzirea globală sub pragul celor 2 grade. Deşi majoritatea ţărilor lumii a luat parte la Summitul de la Copenhaga din 2009 dedicat schimbărilor climatice, acordul atins la această întâlnire de rang înalt nu obligă ţările să reducă masiv emisiile poluante.

Cum reducerea emisiilor de dioxid de carbon nu are loc într-un ritm suficient de rapid pentru a evita un deznodământ nedorit, oamenii de ştiinţă au elaborat mai multe variante prin care geoingineria ar putea ajuta la atingerea acestui ţel important.

Profesorul John Shepherd, conducătorul unui studiu exhaustiv efectuat de Royal Society asupra geoingineriei, a afirmat: "Niciuna dintre tehnologiile geoinginereşti nu constituie o soluţie magică, toate prezintă riscuri asociate. Este esenţial să reducem emisiile de carbon, dar trebuie să luăm în calcul şi posibilitatea deloc nerealistă că vom eşua să facem acest lucru. De aceea, dacă va fi nevoie de un «Plan B», este nevoie să efectuăm acum cercetările necesare pentru a vedea ce impact ar avea geoingineria şi cum ar putea fi ea aplicată în cazul în care vom avea nevoie".

Cele două metode

Ideile geoinginereşti sunt numeroase şi variază de la idei practice, aplicabile astăzi, la propuneri fanteziste, aparent desprinse din paginile unui roman science-fiction. Toate, însă, par să se încadreze în una din cele două direcţii abordate: reducerea nivelului dioxidului de carbon din aer, diminuând astfel efectul de seră, sau scăderea cantităţii de energie solară absorbite de planetă, care ar avea un efect de răcire asupra acesteia.

Prima variantă abordează direct sursa problemei - dioxidul de carbon prezent în atmosferă în exces, pe când cea de-a doua tratează simptomele, nu cauza. Oamenii de ştiinţă consideră că soluţiile ce scad temperatura planetei prin reducerea nivelului de energie solară absorbit de către Terra trebuie folosite doar ca un răspuns rapid la o creştere semnificativă a temperaturii, pentru că acestea nu rezolvă o altă problemă provocată de dioxidul de carbon, acidificarea oceanelor, care are ca efect distrugerea ecosistemelor marine.

Reducerea nivelului dioxidului de carbon poate fi obţinută prin mai multe metode, iar cea mai simplă pare a fi plantarea de păduri. Această soluţie pare, însă, ineficientă şi costisitoare, necesitând întinderi mari de pământ pentru a produce un efect notabil.

O altă propunere ia în calcul folosirea oceanului ca mediu de stocare a carbonului. Acum, oceanul absoarbe 25% din emisiile de dioxid de carbon ce au ca sursă acţiunile umane. Unii cercetători propun introducerea de fier în apa oceanului, fapt ce ar conduce la dezvoltarea fitoplanctonului.



Metodele mai puţin fanteziste implică extragerea dioxidului de carbon din aer prin metode chimice (folosirea de hidroxid de sodiu pentru a obţine carbonat de sodiu) sau fizice (prin folosirea de filtre care elimină dioxidul de carbon din aer), ca apoi acesta să fie stocat în pământ. Aceasta variantă are avantajul de a ţinti direct cauza încălzirii globale, însă este costisitoare. David Keith, expert în geoinginerie la Universitatea din Calgary, a fondat compania Carbon Engineering. Inginerii companiei au proiectat turnuri gigant care au rolul de a purifica aerul, eliminând dioxidul de carbon cu ajutorul hidroxidului de sodiu. Printre cei convinşi de propunerea lui Keith se numără Bill Gates, care a investit 5 milioane de dolari în companie.

Cercetătorii în domeniul energiei şi mediului de la Institution of Mechanical Engineers din Marea Britanie au conceput, de asemenea, o "pădure" de copaci artificiali ce absorb dioxidul de carbon din aer şi îl stochează în pământ. Tim Fox, şeful departamentului de Mediu al organizaţiei, a explicat: "tehnologia necesară producerii acestor «copaci» capabili să absoarbă dioxid de carbon există deja - ce-i drept, într-o fază incipientă. De aceea, este esenţial ca guvernul şi companiile private să prioritizeze finanţarea acestor tehnologii, pentru ca ele să poată folosite în timp util şi pe o scară suficient de largă încât efectul lor să fie vizibil".



Blocarea razelor Soarelui, soluţia de avarie

Cea de-a doua variantă, considerată o soluţie ce trebuie aplicată doar în cazul unei crize climatice, este "managementul radiaţiilor solare", denumire dată metodelor propuse pentru a obţine reducerea cantităţii de raze solare absorbite de către planeta noastră.co

Temperatura medie înregistrată pe Terra este produsul echilibrului dintre radiaţiile solare absorbite de către Pământ şi radiaţiile infraroşii pierdute în spaţiu. Astfel, intervenind asupra unui element ce formează această ecuaţie, oamenii pot răci planeta fie contribuind la mărirea cantităţii de radiaţii solare pierdute în spaţiu, fie prin reducerea cantităţii de radiaţii solare absorbite de către planetă.

Printre tehnicile propuse se numără blocarea parţială a razelor soarelui şi modificarea albedoului, adică a coeficientului de reflectare al solului, clădirilor şi chiar al norilor.

Pentru a creşte proporţia de energie luminoasă radiată înapoi în spaţiu, cercetătorii au prezentat mai multe propuneri: folosirea predominantă a culorii alb pe acoperişurile aşezărilor umane, utilizarea în agricultură a speciilor de plante a căror frunze reflectă mai multă lumină în spaţiu şi chiar acoperirea unor suprafeţe mari ale deşerturilor planetei cu fragmente largi de materiale ce prezintă un albedo ridicat.

Fiecare dintre aceste metode are dezavantajele sale: aşezările umane constituie doar 2% din suprafaţa planetei, astfel că chiar şi un pas radical precum vopsirea în alb a tuturor acoperişurilor clădirilor de pe Terra nu ar fi suficient pentru a reduce temperatura globală. Totuşi, această metodă ar putea produce rezultate locale, ajutând la reducerea temperaturilor ridicate din aglomeraţiile urbane.

În ceea ce priveşte agricultura, folosirea plantelor cu un grad de reflexie mare ar influenţa semnificativ temperatura globală, însă această soluţie ar implica reducerea productivităţii, lucru greu de acceptat atunci când populaţia globală atinge 7 miliarde şi este în continuă creştere.



Transformarea deşerturilor în "oglinzi" gigant ar reduce temperatura planetei, însă riscă să producă efecte secundare nedorite, prin modificarea circulaţiei atmosferice, lucru ce ar putea provoca evenimente climatice nedorite, precum musonii.

Există şi metode inedite propuse de unii oameni de ştiinţă: lansarea pe orbită a unui paravan solar gigant. Acesta ar reflecta înapoi în spaţiu doar 2% din lumina soarelui, astfel că oamenii nu ar observa o scădere semnificativă a luminozităţii, însă această reducere ar fi suficientă pentru a compensa creşterea de temperatură provocată de dioxidul de carbon din atmosferă.

Creşterea capacităţii de reflexie a norilor, soluţia salvatoare?

O idee propusă pentru prima dată în 1999 de către un om de ştiinţă american, Jonathan Latham, are ca ţintă norii ce plutesc deasupra oceanelor. Pornind de la faptul că aceştia reflectă în spaţiu o bună parte din radiaţia emisă de soare, el propune folosirea unor nave pentru a lansa spre nori jeturi fine de apă de mare. Astfel, norii ar conţine mai multe particule, reuşind să reflecte mai multe raze solare înapoi în spaţiu şi compensând astfel efectul de încălzire globală provocat de emisiile de dioxid de carbon.



Un inginer scoţian, Stephen Salter, a conceput un plan pe baza ideii lui Latham. Conform acestuia, este nevoie de maxim 1.500 de vase care să patruleze oceanele planetei. Acestea ar trage după ele propulsoare capabile să ridice particulele de apă de mare la o altitudine suficient de mare ca să permită vântului să le poarte spre nori. Salter estimează că pentru construcţia a 300 de nave, numărul minim de ambarcaţiuni care ar asigura un efect notabil asupra climatului planetar, este necesară o sumă de 600 de milioane de dolari, la aceasta adăugându-se anual încă 100 de milioane de dolari pentru costurile operaţionale.

Cercetătorii estimează că folosirea acestei metode ar conduce la o reducere semnificativă a temperaturii globale, însă există riscul de a produce schimbări neaşteptate asupra curenţilor oceanici şi sistemelor climatice.

O altă variantă luată în calcul de oamenii de ştiinţă este aceea de a imita efectul produs de erupţiile vulcanice. Cercetătorii au descoperit că erupţia vulcanului Pinatubo în 1991 a dus la o reducere a temperaturii globale cu 0,5 grade Celsius. Acest lucru s-a datorat sulfului aruncat de erupţia vulcanică în stratosferă, partea superioară a atmosferei.



Primul care a propus folosirea sulfului ca metodă de răcire a planetei a fost fizicianul rus Mihail Budyko, în anii '70, însă această variantă a început să fie cu adevărat luată în serios în 2006, când a fost propusă de Paul Crutzen, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie. Un mare avantaj al acestei propuneri este costul relativ scăzut, fiind necesare doar câteva aeronave capabile de a zbura la altitudini mari, unde ar urma să pulverizeze aerosoli de sulf.

Şi această variantă prezintă riscuri, susţin contestatarii proiectului, care afirmă că injectarea de sulf în atmosferă ar putea duce la reducerea stratului de ozon şi la ploaie acidă, care ar decima flora şi fauna. De asemenea, experţii avertizează că un astfel de proiect ar putea produce efecte pozitive asupra unei bune părţi a suprafeţei Pământului, dar cu costul înrăutăţirii climei în Africa (unde temperaturile ar fi mai ridicate, iar climatul mai uscat) şi în India, unde nivelul precipitaţiilor ar scădea masiv.

Este geoingineria o soluţie realistă pentru problemele climatice?

Efectuarea de experimente geoinginereşti pe plan global pare să rămână pentru următorii ani doar o variantă teoretică, recunosc cercetătorii implicaţi în acest domeniu. Aceştia însă insistă ca acest plan de rezervă să fie luat în serios, mai ales în cazul în care emisiile de dioxid de carbon nu vor fi reduse la timp, iar schimbările climatice vor avea efecte devastatoare, precum topirea gheţarilor din Groenlanda.

David Keith, profesor la Universitatea din Calgary şi expert în geoinginerie de peste 20 de ani, afirmă că "treptat, omenirea dezvoltă uneltele tehnologice ce ne permit să avem un control tot mai mare asupra mediului şi climei. Vom ajunge să putem controla clima la nivel global - poate nu în 20 de ani, dar într-un secol, cu siguranţă. De aceea este esenţial să începem de acum să analizăm ce înseamnă să deţinem această putere, ce implicaţii morale şi politice are acest lucru. Este important pentru a putea construi instituţiile care ne vor permite să folosim eficient această tehnologie. Exemple precum e-mailul sau telefoanele mobile ne arată că tehnologia evoluează cu o viteză mai mare decât cea cu care se schimbă sistemele noastre sociale. Aşadar, trebuie să anticipăm felul în care vom aplica această tehnologie".

Mulţi ar putea considera periculoasă ideea de bază a geoingineriei - omul să încerce să modifice întreaga planetă - însă aceasta nu reprezintă nimic nou. Acest lucru se întâmplă deja, iar în ultimii ani tot mai mulţi oameni de ştiinţă denumesc perioada în care Terra a fost dominată de om drept Antropocen, pentru a reflecta faptul că nicio altă specie nu a schimbat faţa acestei planete într-atât.

Vasta majoritate a ecosistemelor planetei poartă urmele prezenţei omului, iar geoingineria implică doar direcţionarea acestei imense influenţe umane pe o cale ce va permite perpetuarea speciei noastre, prin menţinerea parametrilor climatici planetari la un nivel de echilibru.

Nici cei mai mari susţinători ai geoingineriei, precum David Keith, nu afirmă că aceasta ar fi soluţia pentru încălzirea globală. "Reducerea emisiilor de carbon constituie prioritatea numărul unu, fără dubiu. A te gândi la geoinginerie ca fiind singura soluţie este absurd", afirmă acesta.

Vor reuşi marile puteri să accepte reducerea emisiilor de carbon?



Protocolul de la Kyoto, singurul tratat cu impact global care limitează emisiile de carbon, urmează să expire la finalul anului 2012. SUA şi China, ţările cu cele mai mari emisii, nu se numără printre cele care au căzut de acord să reducă emisiile de gaze poluante.

La finalul acestui an, între 28 noiembrie şi 9 decembrie, urmează să aibă loc la Durban, în Africa de Sud, summitul ONU asupra schimbărilor climatice. Mai multe ţări, printre care Brazilia, Africa de Sud, India şi China, au anunţat că extinderea protocolului Kyoto constituie prioritatea numărul unu a acestei întâlniri de nivel înalt. Cu toate acestea, şansele ca acest summit să ducă la o nouă rundă de reducere a emisiilor poluante este zero, această variantă fiind exclusă din start de SUA, Japonia, Canada şi Rusia. Uniunea Europeană a anunţat că va accepta o nouă rundă de reducere a emisiilor doar dacă acest lucru va fi acceptat şi de către alte ţări, inclusiv India şi China, ce nu sunt obligate în acest moment să limiteze emisiile de gaze poluante.

În acest context, în care societatea nu pare dispusă să accepte reduceri masive ale emisiilor poluante, este de aşteptat ca schimbările climatice să devină, pe zi ce trece, mai devastatoare. De aceea, planul de rezervă, geoingineria, ar putea constitui ultima speranţă a omenirii.

[img]http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5387/8666609/12/poluare-cruce.jpg?width=600&height=279[/img



avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Incalzirea globala a Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 30/11/2012, 22:15

Când ţările dispar din cauza încălzirii globale
Fenomenul încălzirii globale, intens studiat în ultimii ani, continuă să fie privit de o bună parte a publicului cu scepticism, în ciuda faptului că o majoritate covârşitoare a oamenilor de ştiinţă consideră că fenomenul există, iar consecinţele sale vor fi devastatoare.

Rapoartele întocmite de Comitetul Interguvernamental privind Schimbarea Climei (IPCC), cea mai importantă organizaţie dedicată studierii schimbărilor climatice produse de om şi informării publicului, prezintă o imagine sumbră asupra viitorului.

Temperatura apei din oceane creşte odată cu cea a aerului la nivel global. Pe măsură ce apa oceanelor se încălzeşte, nivelul apei creşte. Conform IPCC, nivelul apei la nivel mondial a crescut cu 3,1 milimetri în fiecare an între 1993 şi 2003, ritmul de creştere fiind mult mai rapid decât cel înregistrat între 1961 şi 2003, de 1,8 mm pe an.

Factorul responsabil pentru 50% din creşterea nivelului oceanelor este încălzirea apei, care determină creşterea sa în volum. Topirea gheţarilor şi a calotelor glaciare este răspunzătoare în proporţie de 25%.

În total, în ultima sută de ani, nivelul oceanului planetar s-a ridicat cu 20 de centimetri, iar până în anul 2100 se estimează că acesta ar putea creşte cu 1-2 metri peste nivelul actual, sau chiar mai mult în cazul în care topirea calotei glaciare din Groenlanda continuă să se accelereze.



Acest lucru va avea un efect devastator atât asupra oraşelor aflate în apropiere de coaste, precum Miami, New York, New Orleans, Mumbai, Osaka sau Amsterdam, cât şi asupra zonelor joase, precum delta Nigerului, a Gangelui sau a Mekongului. Pe lângă acestea, însă, există ţări ce riscă să dispară cu totul. State precum Kiribati, Tuvalu, Insulele Marshall sau Insulele Maldive vor fi, pur şi simplu, şterse de pe hartă.

Cum dispare o naţiune

Statele aflate în cel mai mare pericol sunt Insulele Marshall, Kiribati şi Tuvalu în Oceanul Pacific şi Insulele Maldive şi Seychelles, aflate în Oceanul Indian.

Locuitorii şi conducătorii acestor state recunosc că existenţa lor pe teritoriul actual urmează să se încheie în următorul secol, ca urmare a creşterii nivelului oceanului planetar. Toate aceste ţări se află cu puţin peste nivelul mării. Dintre cele 1.200 de insule ale Maldivelor, dintre care 200 sunt locuite, 80% se află la mai puţin de un metru peste nivelul mării.

Cu mulţi ani înainte ca o insulă să se scufunde, aceasta va deveni nelocuibilă pe măsură ce valurile pătrund din ce în ce mai sus, distrugând recoltele pe care se bazează locuitorii, iar resursele de apă potabilă sunt atinse de apa oceanului.

Aceste efecte se fac deja simţite în Kiribati. O ţară cu 100.000 de locuitori, aceasta se întinde pe 32 de atoli şi o insulă, răspândite pe o suprafaţă a Oceanului Pacific de două ori mai mare decât cea a statului american Alaska.



Cel mai înalt punct al principalei insule a ţării, South Tarawa, este la 3 metri deasupra nivelului mării. Cei peste 40.000 de locuitori ai acesteia au început deja să observe schimbări care prefaţează un viitor sumbru: sezonul umed durează din ce în ce mai puţin, apa de băut devine din ce în ce mai sărată, iar nivelul oceanului creşte în mod vizibil. Mareele pătrund tot mai mult pe ţărm, distrugând recoltele, iar pe alte insule ale ţării numeroase sate de pe coastă au fost acoperite deja de apă.

Recunoscând că situaţia este ireversibilă, preşedintele republicii Kiribati, Anote Tong, a dezvoltat o strategie de emigrare. Mai exact, "emigrare cu demnitate", explică el. "Adică nu le spunem oamenilor să-şi facă bagajele, îi transportăm în Australia şi le zicem «Gata, aţi ajuns»", afirmă acesta, adăugând că strategia implică mai mulţi stimuli care să-i încurajeze pe oameni să se mute gradual, pentru a avea timp să se adapteze la noua ţară şi să construiască o comunitate Kiribati.

"Nu este plăcut să plănuieşti moartea ţării tale. Nimeni nu-şi doreşte să facă asta. Cine vrea să-şi piardă identitatea naţională? Nimeni. Dar îmi poate oferi altcineva o alternativă, ţinând cont de creşterea nivelului oceanului? Nu", conchide preşedintele ţării.



Te mai poţi numi «ţară» dacă nu ai teritoriu?

Pe lângă problema relocării tuturor cetăţenilor, dispariţia insulelor ce formează astăzi ţările puse în pericol de încălzirea globală ridică o nouă întrebare: poţi exista ca stat dacă nu ai teritoriu?

Conform definiţiilor actuale, un stat trebuie să aibă o populaţie permanentă, un teritoriu clar delimitat şi capacitatea de a avea relaţii cu alte state. Recent, experţii în drept au început să dezbată ceea ce se va întâmpla cu aceste ţări şi drepturile care decurg din deţinerea unui teritoriu odată ce acesta dispare.

Unii experţi susţin că oficialii acestor ţări ar putea construi insule artificiale în dreptul vechiului teritoriu, locuite de un număr de persoane, pentru a-şi păstra drepturile asupra apelor teritoriale, însă această variantă nu pare plauzibilă. Alţii susţin că statele în pericol de dispariţie ar putea opta pentru unirea cu alte ţări, care să primească populaţia afectată, în schimbul acestui lucru primind drepturile teritoriale ale statului dispărut. Criticii spun că această variantă ar conduce la pierderea valorilor culturale ale acestor ţări, pe lângă abandonarea controlului asupra depozitelor minerale ce se găsesc în apele lor teritoriale.

O altă variantă pe care au propus-o mai mulţi specialişti în drept internaţional este recunoaşterea acestor ţări drept state de-teritorializate. Acestea ar fi reprezentate de o entitate guvernamentală care ar sprijini cetăţenii ţării în contactele cu statul sau statele gazdă, cât şi cu celelalte ţări. De asemenea, acest "guvern în exil" ar păstra controlul asupra resurselor din fostul teritoriu în folosul cetăţenilor, permiţând astfel populaţiei aflate în exil să nu mai depindă financiar exclusiv de bunăvoinţa statelor gazdă.

Chiar dacă recunoaşterea noului concept de stat de-teritorializat ar implica schimbări în dreptul internaţional, în care teritoriul şi populaţia permanentă sunt elemente cheie ale statului, susţinătorii acestuia spun că există mai multe cazuri precedente. Sfântul Scaun, ce reprezintă Biserica Catolică în relaţiile cu statele, a continuat să fie recunoscut drept suveran deşi timp de câteva decenii după unificarea Italiei acesta nu a mai avut teritoriu. Abia în 1929, când premierul italian Mussolini a semnat tratatul de la Lateran cu reprezentanţii Bisericii Catolice, Vaticanul a fost stabilit drept stat independent şi teritoriu oficial al Sfântului Scaun.

De asemenea, Ordinul Sfântului Ioan (cunoscut şi sub numele Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta) este recunoscut ca actor suveran pe scena internaţională (inclusiv de către România), deşi nu mai are teritoriu din 1798.

Dacă mai multe ţări s-au arătat deschise schimbării legislaţiei internaţionale pentru a reflecta realitatea provocată de schimbările climatice, problema principală rămâne cea a migraţiei. Sute de mii de oameni aflate acum pe insulele ce urmează să devină nelocuibile vor trebui să-şi găsească o casă nouă, lucru ce va implica o schimbare radicală în viaţa acestora. Deşi nu există încă tratate la nivel înalt privind exodul în masă, mutările deja au început. Astfel, mii de cetăţeni din Insulele Marshall s-au mutat în SUA, fiind acceptaţi în statul Arkansas, iar Australia şi Noua Zeelandă primesc în mod regulat imigranţi din insulele aflate în Oceanul Pacific.



Lecţia unei tragedii

Marcus Stephen, preşedintele Republicii Nauru (cea mai mică ţară insulară din lume), a scris recent un editorial în celebrul ziar american New York Times pe tema problemelor pe care le întâmpină naţiunea sa şi celelalte state aflate într-o situaţie similară.

"Vă iert dacă nu aţi auzit de ţara mea. Întinzându-se pe doar 21 de kilometri pătraţi, o treime din suprafaţa Manhattanului, şi situată în sudul Oceanului Pacific, Nauru apare ca un ac de bold pe majoritatea hărţilor - asta dacă nu lipseşte cu totul, acoperită de un covor albastru", îşi începe acesta pledoaria. "Cu toate acestea, suntem o naţiune suverană, cu o limbă şi obiceiuri proprii şi cu o istorie ce se întinde pe 3.000 de ani. Merită să căutaţi numele «Nauru» pe internet, vă asigur, pentru că nu veţi descoperi doar o ţară fascinantă, asupra căreia puţini îşi apleacă atenţia, ci şi o poveste plină de pilde asupra vieţii într-un loc cu limitări ecologice stricte", adaugă el.

Acesta povesteşte cum exploatarea neîncetată a resurselor de fosfaţi a dus la eradicarea pădurii tropicale ce acoperea cândva insula, provocând distrugeri fără precedent şi lăsând doar coasta insulei locuibilă.

"Nu vă cer simpatia", a continuat el, "ci vreau doar să vă avertizez asupra a ceea ce se poate petrece atunci când o ţară rămâne fără opţiuni. Lumea întreagă se menţine pe acelaşi drum, arzând continuu cărbune şi petrol, schimbând clima planetei, topind calotele glaciare, făcând oceanele mai acide şi aducând mai aproape ziua în care nimeni nu va mai putea să se aştepte la apă curată, sol fertil sau hrană abundentă".

"Schimbările climatice ameninţă existenţa a nenumărate ţări din Pacific, unde se aşteaptă ca nivelul oceanului să se ridice cu cel puţin un metru până la finalul secolului. Coasta ţării mele este supusă deja unui proces continuu de eroziune, iar comunităţi din Papua Noua Guinee şi din Insulele Solomon au fost forţate să-şi abandoneze casele pentru a scăpa de mareele-record", a adăugat el. "Întâmplări similare au loc pe fiecare continent, unde se întâmplă din ce în ce mai des secete, inundanţii, valuri de căldură, evenimente ce vor deveni şi mai frecvente şi mai intense pe măsură ce clima se schimbă", explică Stephen.

"Aşadar, vă iert dacă nu aţi auzit de Nauru - însă nu vă veţi ierta voi înşivă dacă veţi ignora povestea noastră", a conchis acesta.



Rămâne de văzut dacă avertismentul celor afectaţi deja de schimbările climatice va duce la risipirea scepticismului celor ce se îndoiesc de existenţa fenomenului încălzirii globale provocate de om şi la o schimbare a practicilor ce accelerează acest proces. Dacă nu, întâmplările ce afectează aceste mici naţiuni oferă o imagine terifiantă a deceniilor ce urmează.

avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Incalzirea globala a Pamintului

Mesaj  Cerbulenco Liviu la data de 30/11/2012, 22:16

Soluţie extremă împotriva încălzirii globale: vopsirea munţilor în alb!
În Munţii Anzi, o echipă de ecologi luptă împotriva schimbărilor climatice cu o metodă inedită, pentru a conserva gheţarii şi apa de care depinde o comunitate de păstori din Peru.

Comunitatea numără 900 de oameni şi trăieşte din creşterea lamelor alpaca (foto) pe păşunile montane.

Dezvoltarea ierbii păşunilor depinde de cantitatea de apă disponibilă, iar apa provine din zăpada şi gheaţa de pe crestele munţilor.

În ultimii ani, însă, gheţarii tind să dispară, din cauza creşterii temperaturilor.

Eduardo Gold, un specialist care lucrează în cadrul organizaţiei Glaciares Perú, încearcă să combată această tendinţă cu o metodă originală, aflată deocamdată în stadiul de experiment.

El crede că roca de culoare închisă a munţilor absoarbe căldura provenită de la soare, în vreme ce o suprafaţă de culoare deschisă ar reflecta radiaţia solară, nu s-ar mai încălzi atât de mult şi ar permite acumularea zăpezii şi a gheţii.

Echipa sa foloseşte un amestec de apă, nisip şi var pentru a acoperi suprafeţele golaşe ale stâncilor.

Surprinzător, metoda pare să dea rezultate: măsurând temperatura, Eduardo Gold a constatat că acolo unde stâncile au fost "zugrăvite" în alb, temperaturile sunt cu 10-12 grade Celsius mai scăzute decât înainte de vopsire şi există acumulări de gheaţă îngropate în sol.

Până în prezent, a fost vopsită în alb o suprafaţă de 15.000 de metri pătraţi. Echipa îşi propune însă să acopere 3 miliarde de metri pătraţi -operaţiune care ar costa peste 40 de miliarde USD.



avatar
Cerbulenco Liviu
membru academic
membru academic

Mesaje : 204
Data de inscriere : 07/04/2012
Varsta : 20
Localizare : R.Moldova,mun.Balti

Sus In jos

Re: Incalzirea globala a Pamintului

Mesaj  Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Pagina 2 din 3 Înapoi  1, 2, 3  Urmatorul

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum